Radu Umbres, doctor in antropologie sociala, despre valul de contestare a existentei noului coronavirus: "Oamenii dezamagiti si suspiciosi se vor asocia in comunitati imaginare de rezistenta"

Radu Umbres este doctor in antropologie sociala al University College London, are un master in sociologie la Universitatea din Oxford si preda la masterul de antropologie al Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative (SNSPA).

Radu Umbres a vorbit pentru Ziare.com despre modul in care oamenii isi creeaza propriile explicatii pentru a intelege si a face fata situatiilor exceptionale, precum cea provocata de pandemia de coronavirus.

Reporter Ziare.com: Cum explicam miscari precum cea din Piata Victoriei? Cum si de ce ajung unii oameni sa conteste ceva care, in definitiv, ar putea avea consecinte negative asupra lor?

Radu Umbres: Multe dintre lucrurile pe care le credem sunt false, iar unele dintre aceste credinte false pot duce la comportamente care ne dauneaza. Nu este ceva special in cazul acestei pandemii, insa consecintele pot fi mai grave decat atunci cand credem in zodiac, homeopatie sau icoane facatoare de minuni. Explicatia este una complexa: tine de modul in care ne obtinem informatia, cat de scrupulosi suntem cu filtrarea informatiilor false, de la cine primim informatii. Din pacate, mecanismele prin care ne formam credintele nu ne protejeaza perfect impotriva erorilor.

Uneori preferam explicatii simple si complete pentru fenomene complicate si cu multe necunoscute cum este pandemia COVID19: nu exista niciun virus, este o conspiratie, pericolul este exagerat de catre oameni cu interese ascunse, cineva are de castigat de pe urma masurilor de control a pandemiei. Nu sunt scenarii imposibile, dar sunt foarte improbabile si contrazise de datele empirice. Intrucat cei mai multi dintre noi nu suntem competenii in a evalua fenomenul din punct de vedere epidemiologic, ne bazam pe marturiile celor in care avem incredere pentru a ne forma credintele.

Aici apare marea problema: neincrederea. Neincredere in "sistem", in experti, in politicieni, in guvern, in politicieni, in institutii oficiale. Pentru multi, autoritatile sunt percepute ca incompetente sau motivate de interese ascunse ce sunt opuse bunastarii populatiei. Aceasta reprezentare nu este complet absurda, data fiind lunga istorie de erori si manipulari ce a caracterizat relatia dintre stat si cetatenii in ultimii zeci de ani, de la regimul Ceausescu, la Caritas si Colectiv. Atunci cand naratiunile oficiale nu mai sunt crezute, apar povesti alternative pe care oamenii le creaza si le comunica mai departe.

Oamenii dezamagiti si suspiciosi se vor cauta unii pe ceilalti pentru confirmarea propriilor credinte, se vor asocia in comunitati imaginare de rezistenta impotriva autoritatilor, si uneori chiar vor organiza intalniri publice in care sa isi demonstreze punctul de vedere. Daca mai adaugam si polarizarea politica, ideologii politice marginale ce portretizeaza populatia ca fiind atacata de dusmani din interior sau exterior, avem reteta unor miscari politice ca cea din Piata Victoriei. Insa trebuie sa remarcam ca numarul celor care chiar sunt dispusi sa isi riste sanatatea printr-un asemenea protest este foarte redus, chiar daca sunt foarte vizibili si ne atrag atentia prin iresponsabilitatea actiunilor lor.

Lupta dintre stiinta si religie, dintre cele doua tabere care se creeaza pe baza acestor credinte, este specifica societatii romanesti? Ce anume din evolutia societatii romanesti la nivelul mentalului colectiv poate explica aceasta dihotomie?

Nu este specifica societatii romanesti, insa apare mai pregnant data fiind religiozitatea relativ ridicata a romanilor si gradul scazut de cunoastere si intelegere a stiintei in cadrul populatiei. Atat stiinta cat si religia ofera niste raspunsuri la intrebari fundamentale, insa in moduri diferite. Stiinta nu ofera raspunsuri definitive, de necontestat, este un proces continuu de descoperire si regandire a cunoasterii bazat pe spirit critic si competitie intre explicatii alternative.

Religia ofera raspunsuri definitive si incontestabile, ce exclud din start posibilitatea unor alternative epistemice, intarite de forta traditiei si a liderilor spirituali. Insa religia ofera si ceva pe care stiinta nu il ofera: o comunitate, o coalitie de oameni care toti cred in aceeasi reprezentare (sau cred ca ceilalti cred in acelasi lucru). Stiinta nu are o biserica ci un sistem de testare si rafinare a ipotezelor explicative, nu ofera niciodata o certitudine finala, un sistem de identificare sociala - nu exista simboluri sau locuri sacre, nu exista steaguri sau slogane care sa coalizeze oamenii, stiinta trece dincolo de limba, etnie, religie, nationalitate sau clasa sociala, este universala si egalizatoare.

Din pacate, stiinta nu ofera ceea ce oamenii au deseori nevoie: o comunitate in care oamenii sa se simta acceptati, solidari cu ceilalti, aparati si validati. In Romania, avem o mare problema in comunicarea stiintifica catre publicul larg, in transmiterea cunoasterii academice intr-un limbaj accesibil si interesant pentru nespecialisti. Problema vine atat din deficientele sistemului de educatie dar si din dezinteresul sau incapacitatea oamenilor de stiinta de a-si comunica activitatea catre marele public. Este unul dintre motivele pentru care particip in calitate de consultant stiintific la platforma ISCOADA (https://www.iscoada.com/; https://www.facebook.com/platforma.iscoada/) ce isi propune sa prezinte cercetarea stiintifica intr-un mod prietenos si relevant pentru cititori.

Se pot crea punti de comunicare intre aceste doua categorii de oameni?

Bineinteles. Multiple teorii si studii din stiintele socio-umane indica modul in care conversatia, dialogul critic, punerea diferitelor puncte de vedere in contact duce la credinte mai apropiate de adevar si la decizii mai bune. Pentru asta, trebuie insa sa renuntam la reactii emotionale de respingere a celor care gandesc altfel decat noi, sa acceptam ca exista si alte puncte de vedere, sa ne sustinem ideile cu argumente si sa fim deschisi la argumentele altora. Este un efort ridicat sa nu mai credem ca "ceilalti" sunt "prosti" sau "rai", ca nu avem ce discuta cu ei, ca nu ii putem convinge sau ca nu putem sa purtam o discutie rationala, insa este un efort necesar pentru a continua co-existenta sociala si pentru a lua decizii publice eficiente in aceasta perioada dificila.

Ati afirmat recent ca suntem mai pregatiti decat oricand pentru o asemenea pandemie. In ce fel suntem pregatiti? Va iesi societatea romaneasca din aceasta criza mai divizata sau mai unita?

Am un optimism moderat bazat pe urmatoarele fapte: nu avem o polarizare politica atat de radicala sau clivaje sociale atat de adanci precum gasim in Statele Unite, societatea romaneasca a dovedit mult pragmatism si capacitate de adaptare atunci cand s-a confruntat cu crize social-economice, nu suntem angrenati intr-un conflict extern de amploare, avem inca un grad ridicat de incredere in institutii politice stabile precum Uniunea Europeana sau NATO. Insa dinamicile sociale sunt greu de prezis, putem oricand sa alunecam pe panta populismului sau a radicalizarii politice instrumentate de diferiti actori ce pot profita de pe urma dezbinarii si a confuziei. Modul in care societatea romaneasca va iesi din aceasta criza tine de fiecare dintre noi, de alegerile si reprezentarile pe care ni le vom construi.

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...