Abandonul școlar, o amenințare la adresa viitorului României. De ce renunță tot mai mulți adolescenți să mai dea Bacalaureatul

Duminica, 14 Ianuarie 2024, ora 21:38
2256 citiri
Abandonul școlar, o amenințare la adresa viitorului României. De ce renunță tot mai mulți adolescenți să mai dea Bacalaureatul
România are cei mai mulți tineri care au abandonat timpuriu școala FOTO: Pixabay.com

Abandonul școlar în România este precum o fisură adâncă în baza societății, amenințând să submineze progresele și să compromită viitorul întregii națiuni. Această realitate complexă, îmbinând aspecte sociale, economice și educaționale, aduce în prim-plan o criză profundă, cu consecințe ce se resimt în straturile cele mai sensibile ale comunității românești.

În centrul acestei probleme stă o tangibilă inegalitate socio-economică, care pune o povară grea pe umerii tinerilor cu resurse limitate. Educația devine astfel un lux inaccesibil pentru mulți, forțându-i să renunțe prematur la școală pentru a face față provocărilor imediate ale vieții. Sărăcia nu este doar o absență materială, ci și o barieră psihologică, subminând visurile și aspirațiile tinerilor care se simt împinși spre marginea societății.

Infrastructura școlară, în unele regiuni, servește ca o altă piatră de hotar în lupta împotriva abandonului școlar. Școli cu resurse insuficiente, cadre didactice subapreciate și facilități învechite accentuează decalajul dintre o educație de calitate și realitatea aspră cu care se confruntă elevii. O astfel de diferență între promisiunile unei educații de calitate și resursele puse efectiv la dispoziție contribuie semnificativ la pierderea interesului și, în cele din urmă, la abandon.

Pe lângă aceste aspecte materiale, există și o dimensiune culturală în fenomenul abandonului școlar. Așteptările sociale și normele comunității pot impune presiuni grele asupra tinerilor, obligându-i să aleagă între educație și supraviețuirea imediată. Astfel, abandonul școlar devine, în unele cazuri, o consecință inevitabilă a constrângerilor sociale, o reflectare a unei realități în care educația este sacrificată pe altarul necesităților imediate.

Conform datelor unui raport realizat recent, participarea redusă la examenul de bacalaureat devine o realitate tot mai alarmantă în România. Specialiștii au examinat informațiile referitoare la elevii care nu se înscriu sau care, chiar dacă o fac, nu participă la toate probele examenului. Generația care și-a încheiat studiile în anul școlar precedent a fost afectată profund de pandemie, iar această influență s-a resimțit și în ceea ce privește examenul de bacalaureat.

Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, instituție subordonată Ministerului Educației, a efectuat o analiză asupra neparticipării elevilor de liceu la examenul de bacalaureat din sesiunea iunie 2023. Cercetarea s-a desfășurat în opt unități de învățământ liceal, public, de masă, provenind din șapte regiuni de dezvoltare ale României: Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Centru și București-Ilfov.

Printre aceste unități, un liceu se află în mediul rural, în apropierea unui oraș mare, în timp ce celelalte sunt situate în mediul urban mic, mediu și mare, oferind diverse profiluri de școlarizare, inclusiv filiera tehnologică și specializări diferite. De asemenea, câteva dintre ele au și clase de învățământ teoretic sau, mai rar, clase de învățământ vocațional.

Șapte dintre cele opt licee au modalități variate de organizare a învățământului, inclusiv învățământ de zi, seral sau cu frecvență redusă. Raportul a definit neparticiparea la examen prin două comportamente distincte: (1) neînscrierea la sesiunea din iunie 2023; (2) absenteismul de la cel puțin o probă de bacalaureat din iunie 2023.

Referitor la absența de la sesiunea de bacalaureat din iunie 2023, analizele multinivel au arătat că:

  • Elevii proveniți din licee situate în mediul rural au avut o probabilitate de aproximativ două-trei ori mai mare de a nu se înscrie la examenul de bacalaureat în iunie 2023.

  • Riscul ca un elev să nu se înscrie la bacalaureat a crescut cu 2.19 ori pentru fiecare creștere de 1.12 ani a vârstei.

  • Elevii de gen masculin au prezentat un risc de 1.11‒1.13 ori mai mare de a nu se înscrie la bacalaureat în iunie 2023.

  • Cei care nu au reușit să treacă de evaluarea națională, fie din cauza nepromovării, fie pentru că nu s-au prezentat, au avut un risc de peste trei ori mai mare de a nu se înscrie la bacalaureat în prima sesiune, comparativ cu colegii care au promovat evaluarea națională.

  • Șansele ca un elev să nu se înscrie la bacalaureat au fost cu 0.36‒0.38 ori mai mari pentru fiecare scădere cu 0.85 puncte a mediei din clasele V‒VIII.

  • Apartenența la un liceu cu un procent ridicat de elevi înscriși în anul terminal la seral sau la filiera tehnologică a crescut semnificativ riscul ca elevii să nu se înscrie la bacalaureat în sesiunea din iunie 2023.

    În ceea ce privește absenteismul la prima sesiune a bacalaureatului din 2023, modelele multinivel au subliniat că:

  • Elevii proveniți din licee situate în mediul rural au avut o probabilitate de aproape două ori mai mare de a lipsi de la cel puțin o probă de bacalaureat în iunie 2023.

  • Elevii de gen masculin au avut o probabilitate cu 0.87 ori mai mică de a absenta la bacalaureat.

  • Riscul ca un elev să lipsească de la examen a crescut cu 1.30 ori pentru fiecare creștere de 0.56 ani a vârstei.

  • Cei care nu au trecut de evaluarea națională au avut o probabilitate de aproximativ patru ori mai mare de a fi înregistrat cu statutul de „Absent” la bacalaureat.

  • Șansele ca un elev să absenteze de la bacalaureat au fost cu 0.53‒0.57 ori mai mari pentru fiecare scădere cu 0.71 puncte a mediei din clasele V‒VIII.

  • Elevii de la frecvență redusă au avut o probabilitate de 3.98 ori mai mare de a lipsi de la examenul de bacalaureat decât cei de la zi.

  • Comparativ cu elevii de la zi, cei de la seral au avut o probabilitate de 16.07 ori mai mare de a nu se prezenta la cel puțin una dintre probele bacalaureatului din iunie 2023.

  • Elevii de la filiera tehnologică au avut o probabilitate de 2.58 ori mai mare de a lipsi de la bacalaureat în 2023 decât cei de la filiera teoretică.

    În ceea ce privește ponderea elevilor din clasele terminale care nu au participat la prima sesiune de bacalaureat, acestea au variat între 100% în cazul unui liceu mic și 29.12% în cazul unui liceu mare, conform raportului.

    Documentul a evidențiat și perspectiva profesorilor care au remarcat impactul negativ al pandemiei asupra generației actuale de elevi, în special asupra celor dezavantajați în perioada în care activitățile școlare s-au desfășurat online.

    Raportul menționează că în unele licee există un număr semnificativ de absolvenți din promoțiile anterioare care se înscriu la bacalaureat (50-70 de elevi), în timp ce un număr relativ mic de elevi din seria curentă participă la sesiunea a doua de bacalaureat din toamna aceluiași an. Se observă, de asemenea, o practică destul de întâlnită a promovării treptate a bacalaureatului, câte o probă pe an.

    În privința celor opt licee incluse în cercetare, se remarcă faptul că ponderea mare a neparticipării la bacalaureat este determinată de elevii din învățământul seral și cu frecvență redusă. Motivul principal al neparticipării este că elevii nu sunt motivați să obțină diploma de bacalaureat, ci sunt mai degrabă interesați să obțină documentele solicitate frecvent la angajarea pe piața muncii, cum ar fi diploma de finalizare a studiilor liceale și certificatul de calificare de nivel 4, afirmă specialiștii Ministerului Educației.

    Specialiștii mai subliniază că elevii de la învățământul seral au un statut diferit, fiind aproape toți angajați, provenind din alte localități și având adesea responsabilități familiale și copii mici acasă. Aceste aspecte determină o lipsă de timp pentru învățare și resurse limitate alocate studiului, iar examenul de bacalaureat nu reprezintă o prioritate pentru viața lor personală și profesională.

    Unii profesori susțin că elevii de la învățământul seral și cei cu frecvență redusă conștientizează mai târziu importanța diplomei de bacalaureat și revin să susțină examenul în anii următori.

    Între grupurile cu risc crescut de neparticipare la bacalaureat, alături de elevii de la învățământul seral și frecvență redusă, sunt menționați:

  • Elevii care se întorc în țară din migrația externă și provin din alte sisteme educaționale, cu tranziția lor dificilă în sistemul de învățământ din țară.

  • Elevii proveniți din învățământul profesional sau dual, cu nivelul lor precar de pregătire și posibilitățile reduse de recuperare pentru a atinge nivelul de competențe solicitate de probele de bacalaureat.

  • Elevele care devin mame în timpul liceului.

    Profilul elevului care nu a participat la bacalaureat include:

  • Parcursul școlar problematic începând chiar din școala generală.

  • Lacune educaționale semnificative.

  • Autoeficacitate scăzută în raport cu învățarea și cu examenul de bacalaureat.

  • Canalizarea resurselor personale preponderent pentru gestionarea dificultăților socio-economice.

  • Suport deficitar al familiei în sfera educațională.

  • Lipsa motivației școlare/academice, însoțită de reorientarea motivației către asigurarea rapidă a unui mijloc de câștigare a traiului, fie prin menținerea actualului loc de muncă, fie prin obținerea unui loc de muncă imediat după absolvirea liceului.

    Este evident că există vulnerabilități în modul în care se adresează sistemul de învățământ diverselor nevoi ale elevilor, mai ales în contextul rural și al învățământului seral. Pandemia de COVID-19 a accentuat aceste disfuncționalități, afectând grav generația tânără într-un moment critic al formării lor academice.

    Profilul elevilor afectați de abandon școlar evidențiază nu doar lacune educaționale, ci și provocări socio-economice semnificative. Familiile cu suport deficitar în sfera educațională și elevii cu motivație școlară scăzută se confruntă cu decizii dificile, îndreptându-și atenția către asigurarea rapidă a unui mijloc de subzistență, în detrimentul continuării studiilor.

    Soluțiile nu pot fi limitate la reforme în sistemul educațional; ele trebuie să abordeze și problemele profunde ale comunităților și familiilor, precum accesul la resurse, sprijin socio-economic și promovarea unei culturi a învățării. Pentru a depăși această provocare, este nevoie de o abordare integrată și cooperare între instituțiile educaționale, comunități și guvern.

    Abandonul școlar nu este doar un eșec al sistemului educațional, ci și al societății în ansamblu. În reconstrucția unei realități educaționale mai robuste, este esențial să investim în viitorul fiecărui elev și să cultivăm un mediu propice dezvoltării lor, astfel încât fiecare tânăr să aibă oportunitatea de a-și atinge potențialul maxim.

    Quarterly Report - Editia 4

    De ce afișarea în timp real a prezenței la vot poate crește simțitor participarea la urne. „Electoratul de centru-dreapta se mobilizează mai greu”
    De ce afișarea în timp real a prezenței la vot poate crește simțitor participarea la urne. „Electoratul de centru-dreapta se mobilizează mai greu”
    Prezența la vot a scăzut puternic de la primele alegeri post-decembriste până în ziua de astăzi. Există însă diferențe între prezența la prezidențiale, de exemplu, și prezența la...
    Candidat pentru funcția de primar, reținut pentru abuz în serviciu, delapidare și fals. A fost condamnat în trecut pentru dare de mită
    Candidat pentru funcția de primar, reținut pentru abuz în serviciu, delapidare și fals. A fost condamnat în trecut pentru dare de mită
    Preşedintele PUSL Vaslui, Marius Iamandi-Răianu, candidat pentru funcţia de primar al municipiului Bârlad, a fost reţinut, miercuri, 29 mai, de poliţiştii Serviciului de Investigare a...
    #abandon scolar Romania, #bacalaureat, #studii, #educatie , #stiri invatamant