Cea mai mare catastrofă aeriană din istoria României. 28 de ani de la prăbușirea la Balotești a unui avion TAROM cu 60 de persoane la bord FOTO

S-au împlinit vineri, 31 martie 2023, 28 de ani de la catastrofa aviatică de la Balotești. Un avion Airbus s-a prăbușit la două minute de la decolare provocând decesul a 60 de persoane.

Zborul TAROM 371 a fost un zbor internațional programat care a decolat de pe aeroportul București Otopeni cu destinația Bruxelles. Zborul a fost operat cu un aparat Airbus A310-324 fabricat în 198.

Accidentul s-a soldat cu 60 de morți (11 membri ai echipajului și 49 de pasageri). Piloți în acea zi erau comandantul Ilie Liviu Bătănoiu (48 de ani) și copilotul Ionel Stoi (51 de ani). Avionul a decolat la ora locală 08.06 (06.06 UTC) de pe pista 08R și, la două minute după decolare, la 20 kilometri nord de municipiul București, în dreptul localității Balotești, a intrat în picaj. După urcarea peste altitudinea de 2000 de picioare (circa 600 de metri), o stare de tracțiune asimetrică s-a dezvoltat din cauza motorului nr. 1, cel din partea stângă a aeronavei.

Piloții au observat anomalia, iar copilotul Stoi i-a cerut comandantului Bătănoiu să retragă flapsurile și bordurile de atac ale aripilor. Comandantul Bătănoiu a retras flapsurile, însă nu și bordurile de atac. Aeronava a început să piardă viteza și să se încline spre stânga.

Imagine de la locul tragediei FOTO Facebook/ BoardingPass

La ora locală 08.08, asimetria de tracțiune a ajuns la valoarea maximă pe EPR. Aeronava a început să se încline puternic spre stânga atingând un unghi de 43 de grade. Cutia neagră dedicată datelor de zbor a înregistrat o tentativă de activare a pilotului automat nr. 1. După aceasta, a fost înregistrată o reducere continuă a tracțiunii motorului nr. 2, cel din partea dreaptă a aeronavei.

Echipajul a decuplat pilotul automat iar avionul a început să piardă rapid altitudine. În timp ce viteza creștea, avionul s-a răsucit pe axa longitudinală cu 180 de grade. Copilotul Stoi a strigat: "Băi, s-a stricat aia!". La momentul acela, avionul era în picaj de un unghi de 61 de grade. Avionul s-a prăbușit pe câmp, lângă localitatea Balotești, cu o viteză de 324 de noduri (167 m/s, 600 km/h).

FOTO Facebook/ BoardingPass

Turnul de control București a încercat, apoi, să contacteze zborul RO371, însă fără succes. După confirmarea pierderii legăturii au fost organizate echipele de căutare și salvare și, ulterior, acestea au găsit locul prăbușirii. Avionul a fost pulverizat la impact.

Prăbușirea a creat un crater cu o adâncime de 6 metri. Nu a fost găsit nici un supraviețuitor, toți pasagerii (trei americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, zece români și 32 de belgieni, printre care un copil de șase ani și un altul de patru luni), precum și toți membrii echipajului, și-au pierdut viața.

Ministerul Transporturilor susținea că accidentul aviatic de la Balotești (Ilfov) a fost provocat de "indisponibilitatea fizică a comandantului, suprapusă pe un defect nesemnalizat al sistemului automat de tracțiune (ATS - care stabilește tracțiunea necesară pentru fazele de zbor prin deplasarea mecanică a manetelor de comandă a motoarelor pe o poziție corespunzătoare), într-o fază a zborului în care timpul rămas copilotului pentru rezolvarea celor două evenimente nu a fost fizic suficient".

Monumentul amplasat la Balotești FOTO Facebook/ BoardingPass

Sursa citată preciza că, în momentul în care aeronava a atins altitudinea de aproximativ 600 de metri (2.000 de picioare) și avea o viteză de aproape 190 de noduri, a început să vireze spre stânga (către Balotești), potrivit comenzilor controlorilor traficului aerian.

Echipa de investigare a descoperit că a fost o problemă cu motorul aeronavei. În timpul examinării înregistrărilor de zbor s-a descoperit că, în timpul urcării de după decolare, motorul nr. 1 poate trece în stadiul de "inactiv" (relanti) în timpul trecerii de la tracțiunea de decolare la tracțiunea de urcare. Motivul nu este cunoscut.

După activitățile de mentenanță efectuate de către personalul tehnic, această disfuncție nu mai apăruse până la data de 16 martie 1995. Totuși, personalul tehnic a avertizat în legătură cu posibilitatea reapariției problemei. Din istoricul aeronavei, obținut de la FAA (Federal Aviation Administration), a rezultat că disfuncții similare au fost raportate și în cadrul exploatării aeronavei de către Delta Airlines. La locul tragediei a fost ridicat un monument în memoria victimelor catastrofei aviatice.