Primul accident nuclear din lume, provocat de ciocnirea a două avioane ale SUA. Cum a fost evitată o catastrofă uriașă la Palomares

În 17 ianuarie 1966 avea loc primul accident nuclear din lume în zona localității Palomares, din sudul Spaniei. A rămas în istorie drept ”Accidentul de la Palomares”.

A fost rezultatul unei coliziuni între un Boeing B-52G al și un KC–135 Stratotanker al Forțelor Aeriene SUA, în timpul unui zbor de realimentare. Accidentul s-a produs la o altitudine de 9.450 de metri deasupra Mării Mediterane, în largul coastei spaniole, în apropiere de satul Palomares (provincia Almeria).

Urmările accidentului nu au constat doar în dezastrul ecologic de la faţa locului, ci au avut puternice repercusiuni şi pe scena politică internaţională. Cele două aeronave erau în misiunea denumită ”Chrome Dome”, care consta în trimiterea unor bombardiere B-52 înarmate cu bombe cu hidrogen, aeronave care trebuiau să survoleze cerul la limita graniţelor fostei Uniuni Sovietice.

Bombardierul de tip B-52 a decolat de la baza sa militară din Seymour Johnson, Carolina de Nord, și era echipat cu o încărcătură fatală, care consta în patru bombe cu hidrogen, model B28RI. Misiunea primită consta în traversarea Atlanticului şi a Mediteranei pentru a survola Munţii Caucaz. Distanţa considerabilă obliga aeronava militară să facă o re-alimentare în aer, lucru care ar fi trebuit să se producă în spaţiul aerian al Spaniei.

În timp ce echipajele bombardierului şi al aeronavei alimentatoare cu combustibil încercau să definitiveze dificila operaţiune de reîncărcare cu kerosen, ambele avioane fiind în zbor la înălţimea de 9.450 metri, cele două aeronave s-au ciocnit. Aeronava de tip KC-35 s-a izbit puternic de partea superioară a bombardierului.

Epava unuia dintre avioane

Primele victime au constat din echipajul de patru oameni ai aeronavei KC-35, iar trei din cei şapte membri ai echipajului de pe bombardier au avut aceeaşi tristă soartă. Ceilalţi patru supravieţuitori ai ciocnirii şi exploziei au reuşit să se paraşuteze la timp. Avionul care avea la bord cele patru bombe cu hidrogen s-a prăbuşit în apropierea satului pescăresc Palomares.

Trei dintre bombele de la bord au căzut pe sol, iar două dintre ele au explodat la impact, contaminând solul cu plutoniu. Cea de-a treia bombă ajunsă pe sol nu a explodat, iar a patra a căzut în Marea Mediterană. Recuperarea ei s-a dovedit a fi o experienţă dificilă şi periculoasă. Pentagonul şi-a trimis unii dintre cei mai buni experţi de atunci, specializaţi în indentificarea şi recuperarea armelor de mare risc pierdute accidental. Peste 150 de scafandri militari au „scanat" fundul mării, iar în cele din urmă bomba a fost recuperată după aproape trei luni.

Contaminare cu plutoniu

În urma accidentului de la Palomares, solul şi atmosfera au fost contaminate cu plutoniu, principalul element radioactiv dintr-o bombă cu hidrogen. Din fericire, prima bombă descoperită era aproape intactă. Explozibilii convenţionali din ogivele celorlalte două bombe căzute la sol au detonat fără să declanşeze explozia nucleară.

Totuşi, explozibilii convenţionali au ars plutoniul piroforic, ceea ce a dus la producerea unui nor radioactiv dispersat în cele din urmă de curenţii de aer de deasupra coastei maritime spaniole. Urmările nu au fost deloc minore. O suprafaţă de 260 hectare a fost puternic contaminată cu material radioactiv. Suprafaţa în cauză cuprindea ansambluri rezidenţiale, terenuri agricole şi păduri.

Oraşul Palomares şi împrejurimile sale au fost evacuate de urgenţă, iar o parte din locuitori au suferit, ulterior, de diferite forme de cancer, unii dintre ei murind la scurt timp de la expunerea lor la radiaţii.

Avione de tipul celor două care s-au ciocnit și s-au prăbușit în 1966

Localnicii au primit drept de întoarcere numai după ce regiunea a fost decontaminată, iar materialul radioactiv transportat în siguranţă. Guvernul american a făcut eforturi considerabile de a decontamina şi curăţa zona. Americanii au săpat până la 30 centimetri adâncime şi au depozitat pământul contaminat în circa 6.000 de butoaie a 250 litri.

În total, 17 hectare de sol radioactiv au fost trimise în interiorul Centralei Savannah River din Carolina de Sud, unde au fost îngropate în condiţii de siguranţă. Cu toate acestea, pericolul nu a trecut. Un studiu din anul 2004 a descoperit încă urme de sol radioactiv, iar în anul 2006, agenţia Reuters anunţa că melcii şi celelalte animale nevertebrate din zonă prezintă un nivel de radioactivitate cu mult peste cel admis de normele UE în domeniu.

Statele cu baze militare ale Pentagonului s-au folosit de acest incident pentru a-şi renegocia politicile cu SUA. Ulterior, autorităţile americane au considerat că operaţiunea ”Chrome Dome” este prea periculoasă şi trebuie oprită.

Spania l-a eliberat accidental pe un baron al drogurilor care plănuia să o omoare pe moștenitoarea tronului olandez

Un cunoscut șef de cartel al drogurilor care ar fi plănuit să o ucidă pe moștenitoarea tronului olandez și pe premierul Mark Rutte a scăpat de închisoare din cauza unei confuzii judiciare...

Salvare miraculoasă pe autostradă: Un american a fost scos din mașina sa cuprinsă de flăcări VIDEO

Un bărbat de 70 de ani din SUA a intrat în coliziune cu un stâlp de iluminat pe o autostradă din Minnesota. Imediat după impact, bărbatul s-a trezit că nu mai poate ieși din mașina...