România rămâne ”campioana” Europei la numărul de accidente grave. Zilele și orele în care se produc cele mai mari tragedii

Joi, 15 Decembrie 2022, ora 03:20
4459 citiri
România rămâne ”campioana” Europei la numărul de accidente grave. Zilele și orele în care se produc cele mai mari tragedii
Accident grav soldat cu decese FOTO: arhivă Evenimentul Regional al Moldovei

Organizația Mondială a Sănătății arată că 1,35 milioane de persoane își pierd anual viața în accidente rutiere, iar aproape 50 de milioane de oameni suferă vătămări grave. România se menține pe primul loc în Europa la numărul de accidente rutiere raportat la un milion de locuitori.

Mai mult de jumătate din totalul deceselor și al rănirilor în accidentele rutiere implică utilizatorii vulnerabili ai drumului, precum pietoni, bicicliști, motocicliști sau pasageri ai vehiculelor se arată în raportul anual al siguranței rutiere întocmit de poliție.

În plus, 50 de milioane de persoane suferă vătămări grave în urma accidentelor rutiere. Totodată, persoanele cu statut socio-economic redus prezintă un risc mai mare de a fi implicate în accidente rutiere grave.

În anul 2021, pe drumurile din Uniunea Europeană și-au pierdut viața 19.823 de persoane, ceea ce înseamnă o creștere cu aprox. 1.000 (+ 5%) față de anul 2020, dar reprezintă totuși cu aproape 3.000 (-13%) de decese mai puțin față de perioada anterioară pandemiei (2019).

Aproape 5.000 de accidente grave într-un an

În anul 2021, pe drumurile publice din România s-au produs 4.915 accidente rutiere grave, evenimente rutiere care au cauzat decesul a 1.779 de persoane, rănirea gravă a 3.790 de persoane și rănirea ușoară a altor 2.235 de persoane.

În medie, în fiecare zi a anului 2021 s-au produs 13 accidente rutiere grave în care și-au pierdut viața 5 persoane şi au fost rănite grav 10 persoane.

Conform statisticilor, în 2021, în România s-au produs 93 de decese/un milion de locuitori.

Față de anul 2020, în anul 2021 s-au produs cu 1.356 mai puține accidente rutiere grave (-21,6%), în timp ce numărul celor decedați în astfel de evenimente este mai mare (+133, +8,1%), iar numărul persoanelor rănite grav se menține în trend descrescător, mai puțin cu 1.692 de cazuri (-30,9%).

Indicele de mortalitate a crescut de la 26,2% în 2020 la 36,2% în 2021.

De ce avem în continuare atât de multe tragedii pe șosele

Într-un interviu anterior, Titi Aur, campion național de raliuri și expert în siguranță rutieră a explicat de ce România are atât de multe accidente grave. ”Fără un master plan, fără o anumită strategie, o gândire a sistemului de la un capăt la altul, nu avem cum să reducem numărul de accidente”.

”Anumite acțiuni punctuale, inițiative făcute de parlamentari, de guvern, care se transformă fie în OUG fie în legi, majorări de sancțiuni făcute răzleț și de multe ori doar ca să arătăm că am făcut ceva nu va duce la o rezolvare.

Ce înțeleg eu printr-o acțiune coerentă sau bine gândită? În primul rând ar trebui ca autoritățile să accepte că avem o problemă. Că avem un război în România. Avem în fiecare zi cinci morți, 25 de răniți grav și vreo 70-80 de răniți ușor. Următorul pas ar fi să facem cumva să scăpăm de această problemă. Societatea românească nu vede în asta o problemă. Ne-am obișnuit cu asta, cu cifrele acestea impresionante, în ultimii 15 ani”, a explicat expertul.

De altfel, un plan centralizat pentru siguranța pe șosele ar putea reduce cu 20%-50%, în 5 ani, numărul de accidente mortale în România.

Cel mai mare număr de accidente, înregistrat în mediul rural și pe drumurile naționale

Raportat la mediul producerii lor, în anul 2021, cel mai mare număr de accidente rutiere grave a fost înregistrat în mediul rural, 1.915 evenimente, 39% din totalul anual.

În mediul rural se înregistrează un indice de mortalitate de 37,2%, în timp ce în mediul urban indicele de mortalitate a fost de 22,3% în anul 2021. Totodată, deşi mai puţin numeroase, evenimentele rutiere grave produse pe drumurile din afara localităţilor înregistrează cel mai mare indice de mortalitate (54,7%).

În afara localității, în anul 2021 au fost înregistrate cu 16,1% mai puţine evenimente rutiere grave comparativ cu anul precedent (cu 235 mai puține accidente rutiere grave), în schimb s-au înregistrat cu 99 mai multe decese și cu 378 mai puține persoane rănite grav în afara localității.

Comparativ cu anii precedenți, distribuţia accidentelor rutiere grave în funcție de categoria de drum pe care s-au produs suferă o ușoară modificare în anul 2021.

Astfel, drumurile naționale au reprezentat sectorul de drum pe care s-au produs cele mai multe accidente rutiere grave (35,7% din totalul accidentelor rutiere grave).

Strada reprezintă a doua categorie în ceea ce priveşte numărul de accidente rutiere grave produse pe acest sector de drum (35,1%).

Referitor la victime, pe drumurile naţionale, şi-au pierdut viaţa 49,3% din totalul persoanelor decedate în accidente rutiere în anul 2021, de peste două ori mai multe decât în evenimentele rutiere care s-au produs pe stradă, situaţie similară celei din anul anterior, drumul național constituind categoria de drum cu cel mai ridicat potenţial de victimizare.

Deşi se regăsesc pe al doilea loc ca număr de accidente rutiere grave, evenimentele petrecute pe stradă au cel mai scăzut indice de mortalitate.

La fel ca în anii precedenți, intersecţia şi curba reprezintă elemente de infrastructură cu un potenţial mai ridicat de risc rutier. În accidentele produse în curbă în anul 2021 și-au pierdut viaţa 299 de persoane și au fost rănite grav 619 persoane, în timp ce în accidentele rutiere grave din intersecții au decedat 176 de persoane și au fost rănite grav 678. De asemenea, două treimi dintre accidentele rutiere grave s-au produs pe segmente de drum fără caracteristici deosebite.

Se observă, în continuare, gravitatea accidentelor rutiere produse prin nerespectarea regulilor de trecere la calea ferată: în cele 18 evenimente de această natură şi-au pierdut viaţa 16 persoane, ridicând valoarea indicelui de mortalitate la 88,9%.

88,2% dintre evenimentele rutiere grave au avut loc în condiţii meteo normale.

Evenimentele rutiere grave produse în condiţii meteo deosebite, deşi mai puţin numeroase, au un nivel mai ridicat de victimizare (persoane decedate şi rănite grav în accidente rutiere), evidenţiindu-se astfel, influenţa pe care factorii meteo o au asupra securității traficului rutier.

În funcție de tipul impactului, aproximativ o treime (32,4%) dintre accidentele rutiere grave produse în anul 2021 reprezintă evenimente în care au fost accidentați grav pietoni (1.594 de accidente). Față de anul anterior, se remarcă o ușoară scădere, în 2021 producându-se cu 315 mai puţine astfel de evenimente (-16,5%).

Coliziunea laterală reprezintă a doua categorie ca număr de evenimente (13,3% din totalul accidentelor rutiere grave, în scădere față de anul trecut cu 25,6%), urmată de coliziunea frontală (12,3% din totalul accidentelor rutiere grave, în scădere față de anul 2020 cu 7,9%) şi lovirea unui obstacol în afara carosabilului (9,8% din totalul accidentelor rutiere grave, în scădere cu 16,6% față de anul precedent).

Cele mai multe accidente grave, în luna mai, vinerea, între orele 11.00 și 12.00

Conform raportului, numărul accidentelor este scăzut în prima parte a anului însă, începând cu luna mai se constată o creștere a numărului de accidente rutiere grave până în luna august situație întâlnită în urma încălzirii vremii, urmată de o scădere până în luna noiembrie.

De asemenea, frecvența accidentelor rutiere grave este mai crescută vinerea, urmând ca în ziua de sâmbătă să se manifeste o reducere a frecvenței de apariție a unor astfel de evenimente, iar în ziua de duminică să se înregistreze din nou o creștere a numărului de accidente rutiere grave. În restul zilelor săptămânii, tendința este descrescătoare.

Însă, dacă urmărim numărul persoanelor decedate raportat la numărul accidentelor rutiere grave, concluzionăm că anul 2021 a fost caracterizat de un indice de mortalitate ridicat în toate zilele săptămânii, aspect regăsit și în anul 2020.

Specialiștii spun că între orele 05.00-06.00 dimineața, numărul accidentelor rutiere grave crește semnificativ, fiind înregistrată o valoare de aproximativ 2 ori mai mare comparativ cu o oră în urmă, în continuare un interval (06-10) în care numărul accidentelor se menține relativ constant pentru ca o nouă creștere semnificativă să aibă loc între orele 10-12, ajungând ca în intervalul orar 11.00-12.00 să se înregistreze o creștere de aproape 7 ori mai mare față de intervalul orar 04.00-05.00.

Însă accidentele rutiere produse în intervalul 04.00-05.00 sunt caracterizate de o mortalitate mai ridicată, ceea ce sugerează faptul că, în condiţii de trafic mai puţin intens, comportamentele rutiere pot deveni mai imprudente, implicând riscuri de victimizare mai mari.

Principalele cauze de accident

Neadaptarea vitezei la condiţiile de drum şi traversarea neregulamentară de către pietoni rămân și în anul 2021, cele mai frecvente două cauze generatoare de accidente rutiere grave. Următoarele cauze în ordinea frecvenței lor de manifestare sunt: neacordarea de prioritate pietonilor, abaterile bicicliștilor și neacordarea de prioritate vehiculelor.

Comparativ cu anul 2020, cauza „neacordare de prioritate pietonilor” se remarcă pe locul trei în clasamentul principalelor cauze generatoare de accidente rutiere grave în locul cauzei „abaterile bicicliștilor”, cu 137 de evenimente rutiere grave mai puțin în anul 2021 (-22,6%).

Abaterile bicicliștilor au produs cu 304 mai puține accidente în acest an (-41%), în timp ce neacordarea de prioritate vehiculelor a produs cu 108 mai puține accidente rutiere grave decât în anul 2020 (-20,9%).

În 61,2% dintre accidentele grave produse în anul 2021, vinovăţia, integral sau în parte, aparţine unui conducător de autoturism. Implicarea conducătorilor de vehicule femei în accidentele rutiere grave a fost de 6,6 ori mai mică decât cea a bărbaţilor.

De asemenea, de 6,7 ori mai puţine femei au fost implicate cu vinovăție în evenimente rutiere grave.

La fel ca în anul 2020, în 2021, pietonii au reprezentat cele mai numeroase victime. Astfel, pietonii reprezintă 32,8% din totalul celor decedaţi în urma accidentelor rutiere grave produse în anul 2021. Aceste cifre confirmă gradul ridicat de vulnerabilitate al pietonilor, dar şi nivelul de indisciplină rutieră pe care îl manifestă. Cele mai multe victime, în rândul persoanelor decedate, se înregistrează la nivelul categoriei de vârstă de peste 72 de ani, aproape de două ori mai multe victime decât cea de-a doua cea mai reprezentată categorie de vârstă (61-66 ani).

Pietonii reprezintă 51,3% dintre persoanele decedate în accidentele produse pe stradă, 28,6% în cele care au avut loc pe DN şi 30% în evenimentele de pe DJ.

Distribuția pe intervale de vârstă a bicicliștilor, victime ale accidentelor rutiere grave în anul 2021, asemănător anului 2020, arată faptul că cele mai multe victime în rândul bicicliștilor sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 61 și 66 de ani.

Tinerii, vinovați de aproape un sfert din numărul accidentelor produse pe teritoriul României

În anul 2021, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani au fost vinovații principali pentru producerea a 1.126 de accidente rutiere grave, ceea ce reprezintă 22,9% din totalul accidentelor rutiere grave produse pe teritoriul României. Evenimentele rutiere provocate de tineri s-au soldat cu 405 persoane decedate și 980 de persoane grav rănite.

În medie, în fiecare zi a anului 2021, au avut loc 3 accidente rutiere grave, produse de tineri, în care o persoană și-a pierdut viața și aproximativ 3 persoane au fost rănite grav.

În 2021, mai mult de jumătate (54,7%) din accidentele produse ca urmare a vitezei neregulamentare au fost provocate de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani.

Tinerii au fost, totodată, vinovați principali pentru mai mult de o treime dintre accidentele grave de circulație care au avut drept cauză principală viteza neadaptată la condițiile de drum (37,7%) și depășirea neregulamentară (39,4%).

În urma accidentelor rutiere grave produse în anul 2021, 256 de tineri au decedat și 876 au fost răniți grav.

Cât ne costă tragediile de pe șosele

UE și-a stabilit un obiectiv de reducere cu 50 % până în 2030 a deceselor produse în urma accidentelor rutiere – și, pentru prima dată, și a accidentărilor grave.

Guvernul României s-a angajat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, să îmbunătățească cadrul strategic, legal și procedural în ceea ce privește siguranța rutieră, în conformitate cu „Viziunea Zero” a Uniunii Europene.

Prin acest angajament, guvernul a creat o Strategie Națională privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030 și va lua alte măsuri necesare pentru a completa această strategie, printre care: inspecția de siguranță, dezvoltarea unor baze de date, alinierea la standardele europene, îmbunătățirea infrastructurii (mai ales în punctele cele mai periculoase).

Strategia naţională privind siguranţa rutieră pentru perioada 2022 – 2030 menționează costurile sociale/financiare care rezultă în urma accidentelor rutiere: 2% din PIB în total, aproape un milion de euro (958.108 euro) per persoană decedată, 152.495 euro/rănit grav și își propune, prin obiectivele sale, să reducă aceste costuri, dat fiind că acestea depind de numărul de persoane decedate sau rănite.

Prin urmare, conform strategiei, costul investițiilor ce urmează a fi realizate în

infrastructura existentă pentru siguranță rutieră este de 617 milioane euro, din care

suma solicitată prin PNRR este de 219 milioane euro.

Eveniment Antreprenoriatul Profesie vs Vocatie

Nouă membri ai aceleiași familii, uciși la Rafah în urma unui atac israelian
Nouă membri ai aceleiași familii, uciși la Rafah în urma unui atac israelian
Tragedie, vineri seara, 19 aprilie, la Rafah, în sudul îndepărtat al Fâşiei Gaza. Nouă persoane, dintre care şase copii, toţi membri ai aceleiaşi familii, au fost ucise în urma unui atac...
Valul de caniculă de la începutul lui aprilie a ucis cel puțin 100 de oameni din regiunea Sahel. S-au înregistrat 48,5 de grade Celsius
Valul de caniculă de la începutul lui aprilie a ucis cel puțin 100 de oameni din regiunea Sahel. S-au înregistrat 48,5 de grade Celsius
Valul de căldură - care a paralizat electricitatea, sisteme de sănătate, a ucis oameni şi le-a afectat activităţile agricole - care a afectat Sahelul la începutul lui aprilie este legat de...
#accidente rutiere, #romania primul loc UE accidente, #morti, #raniti grav, #vineri accidente, #luna mai accidente , #accidente rutiere