România se află la coada clasamentului, la nivelul Uniunii Europene, când vine vorba despre siguranța rutieră. Ultimul loc este Bulgaria, cu 82 de morți la milionul de locuitori, lipită de țara noastră, care a înregistrat 81 de morți la milionul de locuitori, în 2023.
Practic, dacă vorbim despre un top negativ, România e „vicecampioană", din păcate. La nivelul UE, media este de 42 de morți la milionul de locuitori. Fruntași în privința siguranței rutiere sunt suedezii, cu 22 de decese la milion, urmați de danezi, cu 27 de morți la milion.
Așa cum se poate observa în graficul de mai jos, în care sunt prezentate date oficiale ale UE, din 2019 până în 2023, numărul accidentelor mortale din România (de la 96, la 81) a scăzut destul de timid. Cele mai mari progrese au fost făcute de departe, de Cipru (de la 60, la 37) și Polonia (de la 77 la 52).
Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a oferit un punct de vedere pe marginea acestui subiect, pentru Ziare.com. În opinia sa, cauza are legătură cu „indisciplina".
„În primul rând, numărul mare de accidente nu are legătură directă cu starea drumurilor, ci cu indisciplina în traficul rutier. În al doilea rând, o mare parte dintre accidente are loc în localități, nu în afara localităților, și implică pietoni.
Deci încercarea de a pune numărul accidentelor pe seama stării drumurilor arată intenția de a ascunde adevărata problemă. Iar în acest caz, cei care au această abordare nu au intenția de a rezolva cu adevărat problema, ci doar să găsească o terță parte pe care să dea vina, în încercarea de a abate atenția de la adevărata cauză. Iar de aici, fiecare poate trage propria concluzie în ceea ce privește buna credință a celor care folosesc aceasta abordare", a declarat purtătorul de cuvânt al CNAIR.
Infrastructura rutieră se dezvoltă, deci nu aici ar trebui găsită problema, e de părere oficialul Companiei.
„Infrastructura rutieră mare din România se dezvoltă într-un ritm fără precedent și este din ce în ce mai bună. În concluzie, este evident pentru oricine că nu aici trebuie căutată adevărata cauză a accidentelor", a mai precizat oficialul.
Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură, susține că aceste cifre sunt generate de un cumul de factori: lipsa infrastructurii adecvate, lipsa de educație a unor participanți la trafic și lipsa unor sancțiuni adecvate.
„Problema în România este că sunt foarte multe cauze, țin de multe instituții și evident, de șoferi. Un accident este o înșiruire de evenimente, legate între ele. Omul ia anumite decizii greșite uneori, e o certitudine. Unii procedează voit astfel, alții pur și simplu comit erori. Dar infrastructura trebuie să te salveze. Infrastructura trebuie să-ți de a doua șansă. Asta înseamnă parapeți, vizibilitate, marcaje, protecții pentru pietoni. Sunt situații și situații.
Siguranța rutieră ar trebui să fie un efort interministerial, să includă și Poliție, și autorități locale, și CNAIR, și CJ-urile, și cetățenii. E nevoie și de sancțiuni mai dure pentru depășirea vitezei, pentru deplasare pe contrasens, pentru depășirea pe linie continuă. Mersul pe contrasens, voit, pe drumurile cu acces controlat - autostrăzi, drumuri expres, drumuri 2+2 cu parapet - este tentativă de omor", a declarat Ciurea, pentru Ziare.com.
Construirea de autostrăzi nu trebuie să acopere o altă problemă, infrastructura deficitară de pe drumurile naționale, județene sau comunale.
„Nu putem avea autostrăzi drumuri expres și autostrăzi peste tot. Însă, odată ce vor fi construite aceste autostrăzi și drumuri expres, vor fi necesare investiții semnificative în siguranța rutieră pe drumurile naționale, dar și pe drumurile județene, ce intră în responsabilitatea UAT-urilor. Altfel, numărul de accidente va fi în continuare mare. În cazul deplasărilor scurte, de până în 30 de kilometri, nu se mai rentează să faci ocolul pe autostradă", a mai punctat reprezentantul societății civile.