Care sunt șansele reale de pace între Rusia și Ucraina. Cristian Diaconescu: ”Putin nu este pregătit să oprească războiul”

Delegațiile de negociere care au discutat marți, 29 martie, la Istanbul, termenii încheierii conflictului dintre Rusia și Ucraina par să fi reușit un prim pas către pace.

Negociatorii lui Zelenski au transmis în timpul reuniunii că Ucraina va rămâne neutră în schimbul garanțiilor de securitate, care ar trebui oferite de către Occident. Pe de altă parte, Rusia a spus că a renunță la pretenția ca Ucraina să fie ”denazificată” și este pregătită să o lase să se alăture Uniunii Europene atâta timp cât nu devine stat aliat NATO. Mai mult, ministrul adjunct al Apărării de la Moscova, Alexander Fomin, a declarat că va ”reduce drastic” operațiunile din zona Kievului.

Însă, mulți nu văd aceste promisiuni ale Rusiei ca fiind cu adevărat reale.

Cristian Diaconescu: Ceea ce se întâmplă, nu înseamnă o negociere cu orizont de așteptare de scurt timp

Cristian Diaconescu, profesor de drept internațional și fost ministru de externe a explicat într-un interviu acordat Ziare.com ce înseamnă de fapt aceste negocieri și care ar fi următorii pași spre ajungerea la o înțelegere între cele două țări.

”În acest moment se acceptă ideea unor negocieri. Din păcate, ceea ce se întâmplă, nu înseamnă o negociere cu orizont de așteptare de scurt timp sau de înțelegeri bine formalizate.

Din perspectiva aceasta sunt niște înțelegeri. Negocierile formale cu rezultate concrete în teren vor începe atunci când se va discuta și stabili agenda. Pot să vă spun că este avansată, mai ales în dialogul informal, o variantă de agendă pe care părțile convin, în legătură cu teme asupra cărora urmează să se facă înțelegeri și în egală măsură aceste înțelegeri să poată să fie implementate ulterior.

Tema cea mai complicată este în mod evident faptul că în continuare Federația Rusă atacă militar Ucraina”, a explicat Cristian Diaconescu.

Ritmul negocierilor nu este însă cel așteptat de toată lumea, iar repoziționarea din jurul Kievului este doar o jumătate de pas tactic din partea Rusiei.

”Din punctul de vedere al compromisului pe care orice negociator îl poate face în astfel de situație este aproape imposibil de găsit un numitor comun care să fie acceptat de oamenii care își apără casele sau ai căror familii sunt atacate de maniera în care se întâmplă.

Pentru că orice fel de înțelegere, mai ales orice fel de compromis, Zelenski și guvernul său vor trebui să le aducă spre societate pentru a fi sub o formă sau alta acceptate.

Din acest punct de vedere, repoziționarea din jurul Kievului este doar o jumătate de pas tactic făcut de Moscova în ideea de a-i lăsa lui Zelenski și sistemului politici ucrainean un moment de respiro pentru că intervenția în Kiev avea un singur scop: înlocuirea guvernării actuale cu un guvern politic păpușărit de Moscova care și-ar fi luat toate angajamentele care în momentul acesta fac obiectul încercării de negociere.

Este o etapă necesară numai că, după părerea mea, nu sunt perspective chiar atât de încurajatoare în legătură cu ritmul în care se desfășoară aceste negocieri”, a spus fostul ministru de externe.

Care este modul de negociere al rușilor

Chiar dacă Rusia vrea să inducă ideea că este flexibilă și se pot duce negocieri pentru oprirea agresiunii, pare să fie un scenariu din care Putin să obțină ceea ce vrea.

”Deocamdată Federația Rusă dă semnale de flexibilitate. În teren, escaladează ca să dezescaladeze. Este și aceasta o tehnică de negociere. Deocamdată Federația Rusă lasă o nișă de oportunitate pentru a genera interesul și pentru ca cei care mediază pe diverse nivele, inclusiv la Moscova, oprirea agresiunii și intrarea într-o logică de negociere să fie încurajați să rămână.

Pentru că altfel, Rusia nu poate în acest moment să își pună planurile în aplicare. Acest lucru este clar. În egală măsură, Vladimir Putin nu dorește să se întoarcă acasă doar pe baza unei retrageri. Atunci trebuie găsită o linie de compromis”, a mai explicat expertul în politică externă.

În ceea ce privește partea ucraineană, aceasta este pregătită să accepte o serie de variante însă acestea trebuie supuse referndumului, ceea ce în acest moment este practic imposibil.

”Sunt niște semnale și din partea ucrainenilor în sensul găsirii unor teme. Înțeleg că neutralitatea mai ales în ceea ce privește varianta Nord-Atlantică este deja clară. O jumătate de compromis a făcut Federația Rusă spunând că Uniunea Europeană poate fi o țintă de politică externă a Ucrainei. Până acum două săptămâni nu era de acord nici cu intrarea Ucrainei în UE.

Dar ideile privind federalizarea, criteriile etnice de diverse feluri, ca să nu mai vorbesc de recunoașterea de către ucraineni a alipirii Crimeei la Federația Rusă, deja sunt maximale. Sunt teme care, sigur, pot fi discutate, dar perspectiva unei înțelegeri este destul de redusă. Și conducerea ucraineană spune că este pregătită să accepte o serie de variante numai că a adus în discuție problema referendumului. Ori, un referendum în timp ce se trage este foarte greu de acceptat ca fiind posibil”, a mai spus Cristian Diaconescu.

Când se vor întâlni Vladimir Putin și Volodimir Zelenski

După întâlnirea de marți, negociatorul șef al Kievului, David Arakhamia, a declarat că rezultatele reuniunii sunt suficiente pentru o întâlnire la nivel de șef de stat.

Cu o zi în urmă, Serghei Lavrov a precizat că orice întâlnire între cei doi lideri ar trebui să aibă loc odată ce partea rusă și ucraineană se apropie de un acord pe subiecte cheie.

Însă, purtătorul de cuvânt la Kremlinului Dmitri Peskov, a declarat că președintele Vladimir Putin nu intenționează să aibă o întrevedere cu Zelenski după cea de-a patra rundă de negocieri ruso-ucrainene de la Istanbul.

O astfel de întâlnire este prematură și în opinia lui Cristian Diaconescu.

”Câtă vreme există un conflict deschis nu se va realiza o astfel de întâlnire. Ambii știu foarte bine ca pentru ca o astfel de întâlnire să îi reprezinte este necesar să se ajungă la niște înțelegeri pe care întreaga comunitate internațională le cere. În special oprirea războiului. Ori Putin, în acest moment, nu este pregătit să oprească războiul”, a spus expertul.

Care va fi decizia care va opri războiul

Ce ar putea totuși opri acest război? Cristian Diaconescu spune că ”depinde foarte mult de Ucraina”.

”Depinde de capacitatea de reziliență a ucrainenilor care până acum a fost extraordinară și depinde, totodată și de determinarea comunității internaționale, mai ales a celei Euro-Atlantice de a rămâne unită și, în egală măsură, sunt două teme foarte complicate în fața decidentului occidental.

Una este cea legată de implementarea în continuare a regimului de sancțiuni. A doua, în ceea ce privește Curtea Penală Internațională de la Haga unde există sesizări – sunt trei judecători care în acest moment se ocupă de problema ucraineană și de crimele comise în acest război. Ori acele sesizări vor duce la rezultate judiciare și opinia publică din statele occidentale nu poate face abstracție de ele”, a mai spus expertul.

Negocieri cu ”otravă”

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, le-a transmis, înainte de negocieri, membrilor delegației ucrainene să nu mănânce sau să bea nimic, în timpul unui interviu adresat canalului ucrainean de știri Ukrayina 24, citat de BBC.

La negocieri a fost prezent inclusiv oligarhul rus, Roman Abramovici, a cărui stare de sănătate pare bună, transmite agenția de presă RIA, citată de BBC. Abramovici participă la negocieri pentru a încerca să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.

Pe 3 martie, negociatorii ucraineni, alături de Roman Abramovici, ar fi acuzat o serie de simptome caracteristice otrăvirii cu unui agent nervos. Aceștia ar fi suferit de inflamare a pielii, ochi iritați și dureri groaznice de cap. Niciunul dintre ei nu ar fi mâncat nimic altceva în afară de ciocolată și apă.

Nu se cunoaște dacă serviciul de informații externe a Rusiei, GRU, ar fi fost implicat în această tentativă de otrăvire. Experții transmit, însă, că în cazul în care se confirmă acest lucru, agenții GRU nu au intenționat să le administreze o doză letală, ci una în semn de avertisment față de rezultatul negocierilor, scrie romania.europalibera.org.

Ce înseamnă că România este mai discretă în comunicare

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că România are o atitudine „discretă”, un alt fel de comunicare politică față de Ucraina sau Polonia. Mesajul este că lucrurile funcționează bine chiar dacă președintele Biden nu a venit și la București sau Constanța.

”Discreți sau la vedere, eu aș dori ca grupurile de luptă deja decise să fie sprijinite nu numai de americani, bilateral, ci și de europeni, de o manieră cât se poate de solidară. Sigur, sunt trimiși militari, însă situația este cum este.

Iar din punct de vedere politic mi-aș dori ca deciziile NATO, două de până acum, prin care prezența avansată și forța de reacție rapidă a Alianței au legitimarea unei acțiuni imediate în zona Mării Baltice și a Nordului îndepărtat și a uneia adecvate în zona Mării Negre, să fie eliminate. Este o decizie care ține de NATO nu ține nici de Federația Rusă, nici de nimeni altcineva, indiferent de ce formă discretă sau indiscretă se rezolvă aceste probleme”, a mai explicat Diaconescu.

De ce este greu să crezi în promisiunile Moscovei

În urmă cu un deceniu, a izbucnit război între Rusia și Georgia în regiunile separatiste Osetia de Sud și Abhazia, fiecare parte acuzându-l pe cealălalt de declanșarea ostilităților. Scurtul război a costat sute de vieți, a strămutat zeci de mii și a lăsat ambele teritorii într-o stare de conflict înghețat, conform Europa Liberă.

La acea vreme, Rusia a spus că a trimis soldați în regiunea Abhazia pentru a repara o cale ferată, iar apoi a anunțat că aceștia se retrag. Generalul rus Serghei Klimets a declarat, pe 30 iulie 2008: „Este sigur că tot personalul și toate echipamentele vor fi trimise departe de aici”.

Pe 7 august 2008, Rusia a trimis trupe în regiunea Osetia de Sud, cea de-a doua regiune separatistă georgiană, iar trupele și tancurile au avansat tot mai adânc în Georgia. Aeroportul internațional din capitala Tbilisi a fost printre locurile atacate, scrie Libertatea.ro.

Rusia și-a oprit asaltul pe 12 august. Moscova a negat mereu că a invadat Georgia și a dat vina pe Georgia pentru provocarea războiului. La rândul ei, Georgia afirmă că a fost atacată prima și a trebuit să răspundă.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...