Tot ce trebuie să știi despre adăposturile în caz de atac aerian. Semnul grafic distinctiv pe care trebuie să-l recunoşti

Să știi ce să faci în situații excepţionale și unde să te adăposteşti împreună cu familia ta poate face diferență între viață și moarte.

De aceea, românii trebuie să cunoască din timp, pur informativ şi fără panică, ce sunt de fapt adăposturile de protecție civilă, ce are în plus un buncăr antiatomic, unde se găsesc spaţiile de apărare și ce au de făcut oamenii după ce se adăpostesc.

Adăposturile de protecție civilă

sunt spații special amenajate pentru protecție și situații specifice, proiectate, executate, dotate, echipate și autorizate potrivit normelor și instrucțiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Adăposturile sunt menite să asigure protecția persoanelor adăpostite împotriva dărâmăturilor provocate de explozii.

"Buncărele subterane pot fi folosite într-o gamă largă de situații. Denumite și adăposturi civilie, ele pot oferi un loc de refugiu sigur. În timp ce pentru locuințele private, construcția adăposturilor nu este obligatorie, în cazul ansamblurilor rezidențiale noi, cu subsol, cu aria desfășurată mai mare de 600 mp, acestea sunt obligatorii", potrivit imobiliare.ro.

Pe de altă parte,

buncărele antiatomice

au ca scop protecția împotriva radiațiilor emise în urma unei explozii nucleare iar un adăpost de protecție civilă poate fi și adăpost antiatomic, dacă îndeplinește condiții de etanșeitate și are anumite dotări care ajută la filtrarea aerului necesar în adăpost.

Astăzi, la nivel național, există 4.538 de adăposturi pentru protecție civilă în evidențele IGSU, adăposturi care pot fi găsite pe site-ul www.igsu.ro.

În vara anului 2018, Serviciul Situații de Urgență și Biroul Relații cu Asociațiile de Proprietari și Evidența Persoanelor, sub coordonarea Primăriei Sectorului 1 au demarat o campanie de informare a asociațiilor de proprietari din sector despre obligațiile pentru menținerea adăposturilor de protecție civilă în stare de funcționare.

"Conform legii nr. 481/2004 privind protecția civilă, cetățenii sunt obligați să participe la întreținerea adăposturilor din clădirile proprietate personală și în caz de necesitate, la amenajarea spațiilor de adăpostire din teren și să-și asigure mijloacele individuale de protecție, trusă sanitară, rezerve de alimente și apă, precum și alte materiale de primă necesitate pentru protecția familiilor lor.

Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 la 2.000 lei nemenținerea adăposturilor publice de protecție civilă în bună stare de utilizare pe timpul situațiilor excepționale, corespunzătoare destinațiilor acestora", conform politialocalasector1.ro.

Când se găsește în adăpost, fiecare persoană este obligată:

• să execute cu strictețe dispozițiile date de șeful adăpostului sau ale personalului de serviciu pe adăpost;
• să țină în poziție de pregătire mijloacele de protecție și masca contra gazelor;
• să urmărească modul de comportare al copiilor;
• să transporte imediat în adăpost cele necesare unei șederi mai îndelungate;
• să ajute șeful adăpostului pentru menținerea ordinii și disciplinei;
• să păstreze liniștea și să nu producă panică în cazul deteriorării adăpostului;
• să ia parte activă la activitățile desfășurate pentru înlăturarea avariilor, să acorde primul ajutor răniților, intoxicaților;
• să acorde prioritate copiilor, femeilor, bătrânilor, persoanelor care nu se pot deplasa singure.

În adăpost, este interzis

:

• să faci zgomot și să umbli fără rost;
• să cuplezi sau să decuplezi iluminatul electric, agregatele;
• să fumezi, să aprinzi lumânări, chibrituri, lămpi cu petrol;
• să închizi sau să deschizi ușile metalice;
• să folosești fără aprobare unelte geniste existente în adăpost;
• să arunci reziduuri menajere sau gunoaie în alte locuri decât cele indicate.

Semnul distinctiv național de protecție civilă

Prin Hotărârea de Guvern nr. 630/2005 s-a stabilit semnul distinctiv pentru adăposturile de protecție civilă; acestea trebuie marcate și inscripționate cu semnul distinctiv național de protecție civilă, care constă într-un triunghi echilateral albastru pe fond portocaliu, atât pe ușile de acces în adăposturi cât și pe peretele de la intrarea în imobil către adăpost, respectând dimensiunile indicate:

• un pătrat de culoare portocalie, cu latura de 25 cm;
• un triunghi echilateral de culoare albastră, cu latura de 20 cm;
• distanța față de bază B=5 cm.

Semnalele de alarmare a populaţiei

• semnalul ALARMĂ AERIANĂ se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauză de 2 secunde între ele;
• semnalul ALARMĂ LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauză de 5 secunde între ele;
• semnalul PREALARMĂ AERIANĂ se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 6 secunde între ele;
• semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeași intensitate, cu durata de 1 minut.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a declarat, la începutul lunii martie 2022, că Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă verifică starea adăposturilor de protecţie civilă din blocuri, acesta menţionând că unele sunt folosite cu alte scopuri decât cele prevăzute la momentul construirii locuinţelor.

„La noi este foarte puţin probabil să fie această nevoie, dar trebuie să fim pregătiţi din timp”, a mai adăugat Arafat, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina.