Blocarea aderării României la Schengen de către Austria, discutată la Consiliul European. Anunțul lui Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi, 13 decembrie, o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, cu prilejul încheierii, la sfârşitul lunii decembrie, a Preşedinţiei cehe a Consiliului UE, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele României a adresat felicitări Preşedinţiei cehe a Consiliului UE pentru eforturile întreprinse în avansarea agendei europene, într-o perioadă extrem de dificilă, marcată de evoluţia războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi de consecinţele complexe ale acestuia, mai arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România a continuat, pe tot parcursul acestui an plin de provocări, să contribuie în mod concret la securitatea Uniunii Europene şi a cetăţenilor săi, înţelegând încă de la început că, în acest context complicat, datoria statelor europene este de menţinere a unităţii, de susţinere reciprocă şi de solidaritate.

Pe acest fond, Preşedintele României s-a referit la blocajul regretabil şi nejustificat al aderării României la spaţiul Schengen, care este contrar acestor principii şi realităţilor demonstrate prin date solide şi rapoarte ale Comisiei Europene care atestă rezultatele extrem de pozitive ale României în protejarea frontierei externe a Uniunii Europene şi controlarea migraţiei ilegale. Mulţumind tuturor partenerilor europeni care au sprijinit eforturile României în mod corect şi într-un spirit european.

Şeful statului a reafirmat hotărârea ţării noastre de a găsi soluţii pentru a depăşi acest blocaj şi de a atinge obiectivul de a deveni membru Schengen cât mai curând posibil. A informat, de asemenea, că va ridica subiectul la Consiliul European din 15 decembrie.

Ambasadorul Austriei în România nu a participat la întâlnirea preşedintelui Klaus Iohannis cu ambasadorii statelor UE Uniunii Europene acreditaţi în România.

Referitor la situaţia din Ucraina, Preşedintele României a subliniat necesitatea menţinerii sprijinului european pentru acest stat pe toate palierele, mai ales financiar, pentru cât timp va fi nevoie, inclusiv în etapa de reconstrucţie.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit şi la sprijinul oferit de România pentru Ucraina pe multiple paliere, evidenţiind planul umanitar, direct şi prin centrul logistic de la Suceava, alături de acţiunile de facilitare a tranzitului a peste 10 milioane de tone de cereale din Ucraina către pieţele mondiale.

De asemenea, Preşedintele României a arătat că agresiunea ilegală a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei a demonstrat importanţa strategică a relaţiei transatlantice pentru continentul european.

Având în vedere provocările complexe cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului, Preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru menţinerea sprijinului Uniunii Europene pentru acest stat, referindu-se în mod special la criza energetică şi la eforturile României de asigurare a până la 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova.

Totodată, Preşedintele României „a arătat că securitatea energetică şi asigurarea unor preţuri accesibile pentru consumatori trebuie să rămână priorităţi ale agendei europene, salutând rezultatele obţinute până în prezent pe linia reducerii dependenţei de Rusia, a identificării de resurse alternative şi a interconectărilor. De asemenea, a subliniat că eforturile trebuie să continue, fiind necesare atât măsuri precum un mecanism eficient de corecţie a preţului gazului, cât şi măsuri pe termen lung, printr-o reformă structurală a pieţei care să limiteze impactul preţului gazului asupra preţului electricităţii”, mai indică sursa citată.

El s-a pronunţat pentru continuarea procesului de extindere al UE atât cu partenerii estici – Republica Moldova, Ucraina, Georgia – cât şi cu partenerii din Balcanii de Vest, faţă de care angajamentul european a fost reafirmat recent cu prilejul Summitului de la Tirana.

De asemenea,şeful statului a transmis succes viitoarei Preşedinţii suedeze a Consiliului UE, care va începe la 1 ianuarie 2023, arătând că provocările la adresa unităţii Uniunii Europene se vor multiplica în anul următor şi este necesară, în actualul context geopolitic, identificarea celor mai bune soluţii pentru o Uniune puternică şi capabilă să răspundă aşteptărilor cetăţenilor săi, conchide sursa menţionată.

Citește și:

Rezoluție în Parlamentul European pentru intrarea României în Schengen: ”O nedreptate care vulnerabilizează UE”

Europarlamentarul USR Vlad Gheorghe a anunțat miercuri, 22 martie, că va exista o rezoluţie pentru intrarea României şi Bulgariei în Schengen în Parlamentul European, propunerea sa în acest...

Klaus Iohannis merge din nou la Bruxelles. Principalele subiecte pe care le va discuta șeful statului cu liderii europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European de primăvară şi la Summitul Euro în format extins, care vor avea loc la Bruxelles, Regatul Belgiei,...