Ce s-a întâmplat după refuzul intrării în Schengen. Expert în dezinformare: ”Avem o problemă cu secretomania”

România şi Bulgaria nu au fost admise în spaţiul Schengen. Împotrivă au votat Austria şi Olanda fiindcă se tem de o intensificare a migraţiei către Occident. Din acel moment, românii au început să boicoteze firmele austriece din țara noastră, iar politicienii au dat vina pe oricine mai puțin pe posibila eroare de negociere.

Nicolae Ţîbrigan, cercetător al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, este de părere că autoritățile ar putea să facă mai mult în acest moment decât să dea vina pe ce s-a întâmplat și să înceapă noi strategii de negociere în ceea ce privește aderarea la Schengen.

Am părut luați prin surprindere, deși problema aceasta era pe agenta Austriei și Olandei de ani buni

După acel moment, în care cu toții ne-am așteptat să putem circula fără oprire de la București la Paris, dar am fost refuzați, deși a părut că ne-am epuizat toate resursele de negociere, a fost un val de nemulțumire apoi s-a lăsat liniștea.

”De fapt s-au creat foarte multe așteptări și acesta au fost pompate artificial de către autoritățile noastre, care n-au știut, n-au comunicat, s-au bazat pe încredere”, a explicat Nicolae Ţîbrigan într-un interviu acordat Ziare.com. ”Nici acum n-am înțeles de ce nu am văzut și nu am discutat despre un potențial refuz de la Austriei, a cui a fost vina, ce s-a întâmplat cu Ministerul Afacerilor Externe, la ce au vegheat.

Pentru că păreau că au fost luați cam prin surprindere, după care sunt toți discutau despre Olanda. Olanda pur și simplu a urmat exemplu Austriei, fiindcă inițial vroia să să voteze pentru, adică își schimbase în bine opinia”, a continuat cercetătorul.

Autoritățile ar fi trebuit să fie la curent cu aceste controverse

Nicolae Ţîbrigan a mai spus că problema migrației ilegale era de multă vreme punctate în discursurile Austriei și Olandei și că autoritățile noastre ar fi trebuit să fie în gardă.

”Austria și Olanda au pus întotdeauna sub semnul întrebării eficiența spațiului Schengen, în ceea ce privește, de exemplu stoparea fluxurilor de migranți. Din 2015 până în 2021 Austria a invocat dreptul de a reintroduce controalele la frontieră cu Ungaria și Slovenia de 14 ori. La rândul ei, și Germania a introdus controale la frontiera cu Austria și așa mai departe.

Deci acest subiect politic, de a contesta eficiența și extinderea spațiului Schengen de către cele două state, care, să recunoaștem, problema asta pe care o pune de agendă există de câțiva ani.

Instituțiile noastre, și aici mă refer la președinție, MAE, chiar SIE, eu cred că erau la curent cu aceste controverse, nu au comunicat, dar în schimb erau foarte convinse că România va primi un vot pozitiv, au creat așteptările în societate, după care, după votul de refuz, aceste așteptări lor au refulat în altceva. Au refulat în nemulțumiri și naționalisme”, a spus Nicolae Ţîbrigan.

Ce s-a întâmplat după aceea?

După momentul în care România a primit acest nedrept vot negativ, românii au apelat la răzbunare. Inclusiv autoritățile au îndemnat la boicot.

”În general, autoritățile au preferat să aplice strategia de manipulare și i-au îndemnat pe români și chiar pe instituțiile statului să-și îndrepte toate săgețile spre investitorii austreci în absolut nicio vină și nu niciun fel asupra deciziei politice a unui stat.

Am văzut apeluri inclusiv din partea unui președinte de comisie de politică externă din Parlament care cerea nici mai mult, nici mai puțin ca ANAF-ul să vină să facă controale în companiile austriece. Mi se pare total deplasat. Adică în secolul al 21-lea, în anul 2022, să ceri așa ceva ca un fel de răspuns de răzbunare.

Păi unde ajungem dacă autoritățile austriece vor cere controale în magazinele românești din Austria, din Viena. Și nu sunt puține afaceri mici românești deschise acolo.

Ne răzbunăm țară pe țară pentru un vot al unor politicieni? Până la urmă a fost o decizie politică, evident bazată pe calcule interne, electorale. Dar trebuie să avem totuși niște limite”, a mai spus specialistul.

Suntem ca elevul care a luat o notă proastă și spune că ”Dumnezeu a vrut așa”

Sunt puțini care consideră că am fi putut greși și noi undeva. Este poate mai simplu să dăm vina pe factori care nu ar avea legătură cu noi.

”În loc să ne punem întrebarea unde am greșit noi am mers pe eroarea fundamentală de atribuire, am dat vina insuccesului nostru, pe context din afară. E ca și elevul care a luat o notă proastă și a început să spună că de fapt materia era prea grea, că profesorul era prost-dispus, că așa a vrut Dumnezeu să nimerească o întrebare la care n-a învățat destul și așa mai departe.

Așa și acum o să spunem mereu că austriecii sunt de vină. Însă nu ne punem întrebarea unde am greșit noi și să învățăm de fapt din aceste experiențe.

Ori eu nu văd ce am învățat din acea respingere a cererii României de aderare la Schengen. În afara acestor nemulțumiri pe fondul unor așteptări mai mari. Totuși vedem că subiectul s-a răsuflat oarecum, dar nu vedem nicio acțiune palpabilă a oficialilor noștri. Și aici mă refer de exemplu președinție. Ați văzut vreo vizită oficială a președintelui Iohannis la Viena?

În schimb președintele Bulgariei a fost la Concertul de Anul de la Viena de Anul Nou cu Nehammer.

Mesajul a fost că Austria este deschisă la dialog și că este pregătită să ofere sprijin pentru protejarea frontierelor externe.

Știm faptul că Austria și România operează cu cifre diferite privind acea migrație, dar ilegal. Am stabilit asta așa”, este de părere cercetătorul.

”Strategia secretă”

În plus, autoritățile par că lucrează la o strategie secretă pentru intrarea României în Schengen.

”Ok, și acum ce facem? Din punct de vedere logic oare nu ar trebui să dăm stratul unei serii de dialoguri bilaterale sau chiar multilaterale pentru a clarifica lucrurile.

Deci, aici am avea nevoie de niște diplomați care e să acționeze smart, să demareze chiar și o campanie publică de comunicare atât pentru a-i convinge pe austrieci, cât și pentru a domoli mințile mai înfierbântate ale suveraniștilor autohtoni, care cer ba boicot, ba naționalizarea unor bănci sau unități de producție și așa mai departe.

Din punct de vedere diplomatic, România dispune încă de suficiente argumente pentru a-și susține poziția în fața Guvernului? Dar chiar dacă ne uităm la raportul FRONTEX. Am demontat deja mitul rutelor de migrație a așa-zișilor Balcani de Est. Cifrele invocate de cancelarul austriac nu sunt chiar cele ale Alenției Europene sunt cifre austriece.

Cred că de aici ar trebui să pornim în procesul de negociere. Că avem aceste cifre europene care demontează mitul că pe aici ar trece mari fluxuluri de migranți.

Mă întreb acum dacă diplomația românească mai are acum o strategie sau stăm pe expectativă și pe calea secretomaniei.

Deci noi avem o altă problemă, cea a faptului că atunci când întrebăm pe oficialii noștri de la Ministerul Afacerilor Externe ce fac, ei doar ne asigură că ”noi lucrăm, dar nu putem să vorbim despre asta pentru că ne distrugem toată strategia noastră de negociere”.

Ok, dar care cum rămâne cu strategia de comunicare care nu au? Ne cer să ne încredem în profesioniștii de la minister. Așa cum ne-am încrezut că vom intra în Schengen”, a mai arătat Nicolae Ţîbrigan.

Pe 8 decembrie 2022, statele UE au decis să admită doar Croaţia în spaţiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2023. În schimb, pentru admiterea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen nu a existat unanimitate. Iniţial, se preconiza admiterea tuturor celor trei state membre ale UE în spaţiul Schengen.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...