Bilele albe și negre ale României pentru aderarea la Schengen terestru. Ce facem concret pentru a ne asigura votul unanim în Consiliul JAI

Comisarul pentru Afaceri Interne al Uniunii Europene, Ylva Johansson, a declarat pe 13 iunie 2024, înainte să înceapă Consiliul JAI, că se așteaptă ca România și Bulgaria să fie integrate în Spațiul Schengen terestru înainte de finalul anului 2024, oferind o rază de speranță românilor în fața unei atitudini istoric refractare a Austriei.

După rezultatele ultimelor alegeri europarlamentare și succesul extremei drepte în Austria, șansele României de a câștiga un vot pozitiv și unanim în viitorul imediat par mici. Mai ales considerând politicile agresive împotriva imigrației pe care mizează autoritățile austriece. Cu toate acestea țara noastră încearcă să ia măsuri ca să reducă traficul ilegal din vămi și să crească nivelul de securitate al trecerilor de frontieră.

Comisarul european Ylva Johansson a prezentat, în fața jurnaliștilor, câteva estimări asupra evoluției situației României și a Bulgariei, înainte de deschiderea lucrărilor Consiliului JAI, care s-au desfășurat în perioada 13 – 14 iunie 2024 la Luxemburg. “Comisarul UE pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, și-a exprimat, joi, așteptările că va exista o decizie privind abolirea frontierelor terestre interne Schengen pentru Bulgaria și România până la sfârșitul anului”, a anunțat agenția oficială de presă a Bulgariei, BTA, relatează România Liberă.

După decizia Consiliului European de la finalul anului 2023 prin care România a intrat în Schengen aerian și maritim, libera trecere prin punctele de frontieră terestre au rămas în afara libertăților oferite țării noastre și Bulgariei. Procedura de până acum era ca acceptarea completă a unei țări în Schengen să fie votată în Consiliul JAI și să existe unanimitate la vot, așadar toate țările membre trebuie să fie de acord cu moțiunea.

Deși autoritățile române sperau ca dialogul despre țara noastră și Bulgaria să fie redeschis în cadrul întrunirii din iunie de la Luxemburg, agenda discuțiilor nu a inclus absolut deloc subiectul intrării celor două țări în Schengen terestru. Mai exact, conform programului care a fost anunțat pe internet, „în ceea ce privește Schengen, Comisia Europeană își va prezenta Pachetul Schengen 2024 privind starea Spațiului Schengen. Miniștrii vor defini apoi prioritățile pentru ciclul Consiliului Schengen 2024-2025”.

Care sunt principalele obstacole în câștigarea încrederii Consiliului JAI

Prima dată, României i s-a refuzat intrarea în spațiul Schengen în 2011, deși îndeplinea toate criteriile tehnice necesare, conform evaluărilor efectuate de Comisia Europeană. Principalul motiv al refuzului a fost opoziția Olandei și a Finlandei, care au invocat preocupări legate de corupția și slăbiciunile în justiție ale României.

Ulterior, refuzurile au continuat, în ciuda faptului că România și Bulgaria au primit sprijin constant din partea Parlamentului European și a Comisiei Europene. În 2022 și 2023, evaluările repetate au confirmat că ambele țări sunt pregătite să adere la Schengen, dar Austria a blocat din nou aderarea României și Bulgariei, invocând temeri legate de migrația ilegală. Austria și-a menținut veto-ul până în decembrie 2023, când, în urma presiunilor politice și a negocierilor intense, a fost de acord cu o aderare graduală a celor două țări.

În acest context, fenomenul migrației ilegale a fost în centrul discuțiilor de la Luxemburg. Contextul este în mare parte dat de faptul că UE a adoptat Pactul privind migraţia şi azilul în urmă cu o lună, o reformă substanțială a cadrului juridic al UE în materie de azil şi migraţie. Planul privind aplicarea acestui Pact a fost aprobat de Comisia Europeană la data de 12 iunie 2024. Așa că în funcție de concluziile discuțiile de săptămâna aceasta, cel mai probabil se vor creiona agendele pentru următoarele reuniuni din 10 – 11 octombrie și 12 – 13 decembrie 2024.

Ce ne ajută în acest dialog internațional este și că în cel de-al doilea semestru al anului 2024, Președinția Consiliului UE o va asigura Ungaria. Ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, a anunțat, acum trei săptămâni, la Târgu Mureș, că un obiectiv important al Ungariei este integrarea completă a României în Schengen, potrivit sursei citate.

„Unul din obiectivele importante ale preşedinţiei ungare a Consiliului Uniunii Europene este ca România să obţină statutul de membru al zonei Schengen. Este şi interesul naţional al Ungariei şi este interesul întregii naţiuni”, a punctat Péter Szijjártó, Ministrul de Externe al Ungariei.

România Liberă a citat declarația chestorului de poliție Marian Tutilescu, care a condus Departamentul Schengen din Ministerul Afacerilor Interne al României între anii 2009 – 2014, iar în prezent este expert asociat la New Strategy Center. Acesta este de părere că România are șanse să fie primită complet în Spațiul Schengen, deci inclusiv cu frontierele terestre, până la finalul anului 2024: „Austria a folosit cifre despre migranți ilegali care nu aveau nicio legătură cu realitatea. Argumentul a fost că acele cifre vin de la poliția austriacă. Continui să cred că la sfârșitul acestui an vom adera la Spațiul Schengen inclusiv cu frontierele terestre”, a declarat Marian Tutilescu.

Marea problemă a migrației și contrabandei ilegale, invocată de membrii Consiliului JAI, un fenomen care, statistic, nu este atât de alarmant pe cât pare, la noi

Adevărul pare să fie că indiferent dacă refuzul Austriei a fost sau nu fondat comparativ cu corupția și nivelul de migrație ilegală de la trecerile de frontieră românești față de alte țări, România are o problemă cu corupția din vămi. În 2022, Europol a evidențiat că facilitarea imigrației ilegale și traficul de persoane continuă să fie printre cele mai grave amenințări criminale din UE. Rețelele criminale active în aceste domenii s-au adaptat rapid la schimbările impuse de pandemia de COVID-19, dezvoltând noi rute și tehnologii pentru a-și continua activitățile.

Legătura dintre corupție și migrație ilegală este una dovedită, un raport publicat de Office on Drugs and Crime de la ONU din 2024 subliniază legătura strânsă dintre corupție și migrația ilegală. Corupția permite și stimulează traficul de persoane, autoritățile corupte producând documente false sau ignorând activitățile de contrabandă. Cu toate acestea, cifrele exacte descriu o realitate în care trecerile ilegale prin vămile românești nu sunt un fenomen disproporționat față de ce se întâmplă la alte puncte de trecere chiar din Schengen.

Potrivit Poliției Române, în 2023, „situația privind migranții descoperiți se prezintă astfel: pe aeroporturi: 13 ieșire, 63 intrare – total 76. La frontiera maritimă: doar pe intrare 61 de tentative. La frontiera terestră româno-bulgară: 13 pe ieșire, 1 644 pe intrare - total 1 657. La frontiera terestră româno-moldoveană, doar pe sensul de intrare 73 de tentative. La frontiera terestră româno-sârbă 748 pe ieșire, 192 pe intrare - total 940. La frontiera terestră româno-ucraineană 25 pe ieșire, 4 073 pe intrare - total 4 098. Iar la frontiera terestră româno-ungară 10 541 pe ieșire, 57 pe intrare - total 10 598. În total au fost depistați 6 163 de cetățeni străini care au încercat să intre ilegal în țară și 11 340 care au încercat să iasă ilegal.

Pe măsură ce oamenii se deplasează în căutarea unor oportunități economice, această migrație poate aduce beneficii semnificative țărilor gazdă. Muncitorii migranți aduc cu ei abilități și experiențe, contribuind la diversificarea și creșterea economică. Totuși, gestionarea integrării sociale și economice a acestora reprezintă o provocare importantă pentru societățile de primire.”

Datele arată alarmant, până comparăm cu faptul că 355,300 de persoane au trecut granițe Schengen în mod ilegal în 2023, potrivit Parlamentului European. Mai mult, migraţia ilegală la frontierele României a scăzut, în primele două luni ale anului 2024, cu 35%, după ceea ce autoritățile descriu drept „eficacitatea măsurilor preventive şi de control implementate la nivelul frontierei naţionale, în special la graniţele cu Serbia, Ucraina şi Ungaria.” Măsurile adoptate de autorităţile române au cuprins operaţiuni intensive de supraveghere şi patrulare, colaborarea strânsă cu agenţiile europene, precum Frontex, şi cooperarea transfrontalieră cu statele vecine.

Un miliard de lei canalizați de România pentru întărirea punctelor de trecere vamală. Pași pentru reglarea măcar parțială a conturilor pentru mult-așteptatul vot unanim

În iunie 2024, Premierul Marcel Ciolacu a anunțat un program ambițios de modernizare a infrastructurii vamale pentru combaterea evaziunii fiscale și a contrabandei. Cu un buget de 1 miliard de lei, acest Program Multianual de Modernizare și Dezvoltare a Infrastructurii Vamale este planificat să se desfășoare până în 2030. Un element central al acestui program este înființarea unui Centru Național de Analiză Imagistică Vamală, destinat să analizeze imaginile scanate, cu sisteme interoperabile cu cele ale CNAIR și ale Poliției de Frontieră.

Recent, la biroul vamal Galați-Giurgiulești a fost pus în funcțiune primul scaner dintr-un total de 26, iar la vama Albița, două noi sisteme de scanare cu raze X au fost inaugurate. Aceste scanere, unul relocabil pentru autoturisme și unul mobil pentru camioane, vor permite controale mai rapide și precise, sporind eficiența în combaterea traficului de droguri, fraudelor și evaziunii fiscale.

În contextul încercărilor repetate ale României de a intra în Schengen terestru, o astfel de mișcare cu siguranță ar trebui văzută ca un pas de bună credință din partea țării noastre spre o gestionare mai eficientă a frontierelor în interesul securității naționale.

Totodată, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a inițiat, alături de România și Bulgaria, cadre de cooperare bazate pe proiecte-pilot și proceduri rapide pentru azil și returnare, ca parte din eforturile comune ale Uniunii Europene de a aborda securitatea la frontierele externe și provocările asociate migrației. România a aderat și la inițiativa regională privind cooperarea polițienească între statele membre situate de-a lungul Balcanilor de Vest și a rutei est-mediteraneene, care include Bulgaria, România, Austria, Grecia, Ungaria și Slovacia.

Poate Consiliul JAI de săptămâna aceasta nu va aduce deloc în discuție problema României și a Bulgariei, numele țărilor nu vor fi menționate direct în ideea aderării la Schengenul terestru, însă problemele care au fost invocate în ultimul an pentru amânarea intrării sunt pe tapet, iar atitudinea Ylvei Johansson este una împărtășită de fapt de majoritatea vocilor importante din Consiliul European, destul de mult încât să putem nutri o doză de speranță pentru promisiunea pe care a făcut-o pentru finalul anului 2024.

Nike, anchetată de Consiliul Concurenței pentru că ar fi dictat politicile comerciale ale distribuitorilor din România

Nike ar fi intervenit în politicile comerciale a două firme de distribuție a articolelor sport în România. Consiliul Concurenței a declanșat o anchetă, în urma unor inspecții inopinate la...

Deficitul comercial se adâncește puternic în ianuarie-octombrie 2024 față de aceeași perioadă a anului trecut

După un an 2023 care a întrerupt tendința crescătoare a deficitului comercial, primele zece luni ale anului în curs prezintă un dezechilibru între exporturi și importuri puternic în...