Fostul comisar european pentru multilingvism și fost ministru al Afacerilor Europene Leonard Orban a explicat într-o intervenție pentru Ziare.com că rezoluția adoptată marți, 18 octombrie, de Parlamentul European privind aderarea României la Schengen este doar un semnal politic.
Întrebat despre ce înseamnă adoptarea de marți a rezoluției privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen de către Parlamentul European, Leonard Orban, fost comisar european european pentru multilingvism între ianuarie 2007 - februarie 2010 a explicat pentru Ziare.com că au mai fost și în trecut astfel de rezoluții, însă ele nu s-au tradus și prin rezultate la votul decisiv.
„Bun, este un semnal politic, dar nimic mai mult. Până la urmă decizia se ia în Consiliul Uniunii Europene, cu unanimitate de voturi. Și au mai fost rezoluții ale Parlamentului European care sprijineau aderarea la spațiul Schengen a României și a Bulgariei, iar acum vorbim și despre Croația. Doar că în Consiliu nu s-a întrunit unanimitatea pentru a se ajunge la o decizie”, a notat fostul ministru.
Chestionat apoi dacă există vreo diferență între rezoluția adoptată astăzi și celelalte trei din trecut, Leonard Orban a arătat că votul reprezintă doar un semnal.
„Nu. Este o rezoluție cu caracter de semnal politic dar nu este o decizie. Decizia se ia în Consiliul UE, formatul JAI, Justiție și Afaceri Interne. Când va fi, pentru că poate fi pusă pe agenda consiliului fie în decembrie prima oară, fie la o dată ulterioară, deci nu este clar. În măsura în care sunt semnale că se întrunește unanimitatea, atunci va fi pusă pe ordinea de zi”.
Cu toate astea, rezoluția adoptată marți a primit un număr covârșitor de voturi „pentru” - 547. Alți 49 de europarlamentari au votat „împotrivă”, iar 43 s-au abținut.
„Nu este o garanție. Nu există garanții pentru că așa se iau deciziile în privința aderării la spațiul Schengen, în consiliu, cu unanimitate de voturi din partea statelor membre. Și este suficient un singur stat membru să spună nu și să se mâne aderarea”, a conchis Leonard Orban.
Guvernele statelor UE urmează să voteze în luna decembrie a acestui an, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) dacă România și Bulgaria vor fi primite în spațiul Schengen.
În rezoluția adoptată marți, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.
Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE.
Context
În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. Acesta include, de asemenea, state care nu sunt membre ale UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei și într-un raport din 2021 privind funcționarea spațiului de liberă circulație. Rezoluția de astăzi conclude dezbaterea în plen din 5 octombrie 2022.
