Ce iti trebuie ca sa castigi in UE drepturi si sute de milioane de euro pentru romani? Interviu cu Adina Valean (PNL), de 12 ani europarlamentar

Joi, 16 Mai 2019, ora 19:01
7938 citiri
Ce iti trebuie ca sa castigi in UE drepturi si sute de milioane de euro pentru romani? Interviu cu Adina Valean (PNL), de 12 ani europarlamentar

Brexit-ul e o lectie dura pentru toata lumea, cu mii de consecinte, Uniunea Europeana se afla la rascruce, iar votul din 26 mai este unul istoric pentru romanii care si-au dorit atata vreme ca statutul lor de europeni sa fie consfintit de apartenenta la UE, spune Adina Valean, membru al Parlamentului European inca din 2007 si candidat pe lista PNL.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Adina Valean, fost vicepresedinte al PE si primul europarlamentar roman presedinte de comisie, vorbeste despre realizarile sale de pana acum si proiectele de viitor, dar si despre ascensiunea populistilor sau numeroasele provocari cu care se confrunta Uniunea Europeana.

"Piata unica europeana e o masa bogata, la care e bine sa stam", iar "peste tot unde scoate capul iliberalismul, trebuie sa luptam pentru intarirea Justitiei, pentru libertatea presei, sa investim in proiecte civice care sa sustina constructia democratica", subliniaza candidatul liberal in interviul acordat Ziare.com.

Adina Valean ocupa locul 5 pe lista PNL, dupa Rares Bogdan, Mircea Hava, Siegfried Muresan si Vasile Blaga, fiind singura femeie pozitionata de partid pe un loc eligibil.

In octombrie declarati ca nu o sa mai candidati pentru un nou mandat, dar iata ca sunteti din nou pe lista PNL. Ce v-a facut sa va razganditi?

Sunt mandra de ceea ce am realizat in cei 13 ani ca europarlamentar liberal (primul, in calitate de euro-observator), insa am nostalgia Romaniei si as fi dorit sa ma intorc. Ulterior, PNL m-a vrut in mod raspicat pe lista, iar eu am stat, m-am gandit si am dat curs invitatiei de a candida pentru un nou mandat.

Politica europeana este, in mult mai mare masura decat cea interna, o meserie. Iar eu am datoria de a pune in aplicare ceea ce stiu si pot sa fac, pentru noi toti, mai ales intr-un moment in care nu doar Romania, ci si Europa se afla la o rascruce.

Pentru mine, Bruxelles-ul e orice altceva decat o vacanta. Ca presedinte de Comisie, am avut destule zile in care negocierile pentru trilog-uri se terminau la ora patru sau cinci dimineata.

Posibil, peste inca cinci ani ma voi reorienta. Dar in situatia actuala mi s-a parut o alegere buna, mai ales ca pe lista partidului se afla multi colegi care vor fi la primul mandat, astfel incat experienta mea este un sprijin si pentru ei.

Sunteti membru al PE din 2007, inca de la aderarea Romaniei la UE. Care considerati ca sunt principalele dvs realizari in calitate de europarlamentar roman si ce proiecte doriti sa continuati sau sa initiati in viitor?

O sa incep cu raportul cel mai important pentru mine: pachetul legislativ Roaming II, care a insemnat reducerea cu 80% a costurilor pentru apeluri telefonice in roaming, cu 77% pentru SMS si cu 91% pentru consumul de date si a deschis calea pentru eliminarea supratarifarii practicata de companii.

E cel mai important pachet legislativ pentru mine, pentru ca cetatenii romani, aflati in numar mare in celelalte state UE, au economisit, estimativ, 700 de milioane de euro in urma adoptarii acestor legi. Adaugati la asta confortul minim de a putea fi in legatura mai mult cu cei dragi, care sunt departe, confort mai greu de obtinut la preturile pe care le practicau companiile de telefonie.

De asemenea, am fost raportor pentru cetatenie, luptand pentru eliminarea obstacolelor in libera circulatie a romanilor in UE, cu consecinte importante pentru accesul la piata muncii.

O sa mai adaug, din multele rapoarte avute in Parlamentul European, doar pe cel care se refera la mecanismul de conectare a Europei. Mai multe despre realizarile mele gasiti AICI.

Sunt primul europarlamentar roman presedinte de comisie, in ultimul mandat am condus Comisia de mediu, sanatate publica si siguranta alimentara, domenii cheie pentru binele cetatenilor europeni. Am fost vicepresedinte al Parlamentului European si viceliderul grupului ALDE.

Pentru urmatoarea legislatura, prioritatile mele sunt legate de transformarea gestionarii deseurilor dintr-un risc pentru sanatatea oamenilor intr-o nou model economic profitabil (ma refer aici la economia circulara), tranzitia inteligenta de la carbune la o resursa mult mai putin poluanta, cum este gazul, care va contribui in mod major la incetinirea schimbarilor climatice, oferind in acelasi timp o sansa de prim rang pentru dezvoltarea industriala a Romaniei, digitalizarea si interconectarea tuturor bazelor de date ale proiectelor de cercetare europene cu scopul de a eradica cancerul pediatric intr-un termen cat mai scurt cu putinta.

Care ar trebui sa fie, in opinia dvs, principalele 3 teme de dezbatere publica in aceasta campanie electorala, care a inceput de ceva timp in Romania? Cum vi se pare ca se deruleaza campania pana acum?

Incep cu a doua intrebare. Am privilegiul de a fi europarlamentar din 2007 si pot spune ca ma bucur ca de asta data subiectele europene sunt mult mai vizibile. Au existat cicluri electorale in care europarlamentarele erau un pretext pentru dezbaterile politice interne, dar acum asta se intampla in mai mica masura.

E adevarat, vedem multa demagogie populista de genul "vom arata noi Europei cine suntem" la PSD, dar cel putin dezbaterea se leaga, in 2019, de apartenenta noastra la Europa.

Referitor la temele de dezbatere, Uniunea Europeana se afla astazi intr-un moment de rascruce la care trebuie sa ne raportam cu discernamant. Nimeni nu stie, cu adevarat, cum va arata urmatorul Parlament European. Asta inseamna, in mare masura, ca nimeni nu stie cum va arata Uniunea Europeana de maine.

Toate statele membre sunt chemate sa isi exprime pozitia, la modul constructiv, in aceasta problema, iar alegerile europene ar trebui sa devina un prilej de cristalizare a unor idei politice legate de asta.

Revin la populismul PSD, care se raporteaza la Bruxelles ca la un parinte nedrept, de la care ar dori mai multe. O astfel de situare ne scoate in afara jocului european, ne impinge catre un meci de genul "noi versus Uniunea Europeana", care nu are nimic de-a face cu ADN-ul acesteia din urma.

E drept, UE e o constructie prin natura ei competitiva, in care trebuie sa dai dovada de abilitati de negociator si inteligenta pentru a putea obtine ceea ce iti doresti. Dar pentru asta trebuie sa te comporti oricum altfel decat ca un copil-problema.

In 2019, ca sa-l parafrazez pe John Fitzgerald Kennedy, nu trebuie sa ne intrebam ce poate face Europa pentru noi, ci ce putem face noi pentru Europa. Acest mod de gandire ne va aduce avantaje remarcabile pe termen mediu sau lung, fiindca in orice negociere poti obtine ceea ce iti doresti numai reflectand atent la ceea ce isi doreste partenerul tau de negociere.

Absorbtia fondurilor europene a ramas unul dintre subiectele cele mai aprig disputate pana acum in Romania. Pe cine sa credem: pe cei care spun ca s-a facut tot posibilul, pe cei care cred ca suntem nepriceputi sau pe cei care sustin ca suntem dezinteresati pentru ca acei bani sunt foarte bine tinuti sub control de Bruxelles si nu pot fi usor fraudati?

Tot posibilul l-au facut tarile care sunt in plutonul fruntas la accesarea si obtinerea fondurilor europene, inclusiv cele din Europa de Est, cum ar fi Polonia sau Ungaria. Nu poti face tot posibilul si sa fii codas, cu aceleasi reguli ale jocului.

Asa ca ajungem la nepriceputi si dezinteresati. Suntem nepriceputi, nu numai sa luam banii, dar si sa-i cheltuim, in anumite domenii proiectele intarzie, nu sunt conforme, oamenii din administratia locala si cea centrala nu stiu sau nu sunt interesati sa stie de multiplele instrumente financiare ale Uniunii Europene, pentru ca banii disponibili de la UE nu sunt intr-o singura forma.

O sa amintesc aici de fondul Juncker, de pilda, creat pentru a dinamiza mediul de business din Uniune, cu instrumente de garantare financiara pentru investitorii privati, cu sprijin la nivel tehnic, cu realizarea unui cadru mai suplu din punct de vedere al regulilor.

Nu vreau sa fac procese de intentie, sa leg dezinteresul de faptul ca nu pot fi furati banii UE, dar pot sa spun ca aceasta "birocratie" de care ne plangem in accesarea fondurilor europene si cheltuirea lor e si o bariera in calea jefuirii lor. Ele sunt destinate imbunatatirii vietii cetatenilor din UE, dezvoltarii Europei, nu baronetilor locali pusi pe hotii si cred ca exact asa e bine sa ramana.

Pentru ca vorbeam de diferitele forme de finantare ale UE, as vrea sa amintesc de LIFE, principalul instrument financiar al uniunii pentru mediu. La finalul mandatului meu ca presedinte al Comisiei de Mediu, am avut in lucru chiar dosarul privind urmatoarea transa de finantari prin LIFE si m-am luptat pentru si pana la urma am impus o masura discriminatorie pozitiva pentru Romania.

Am incercat sa distribuim geografic cat mai egal fondurile, in speranta ca si noi vom accesa mai mult prin LIFE. M-am uitat la ce s-a finantat deja, sunt 69 de proiecte romanesti, 34 accesate de autoritati locale, regionale sau nationale. Or, LIFE poate sa ne ajute de la mentinerea biodiversitatii, la regandirea sistemelor pentru deseuri si acest tip de preocupari sunt si in sarcina autoritatilor sau mai ales a lor.

Prin comparatie, Danemarca, o tara de cinci ori mai mica decat Romania, cu de patru ori mai putina populatie, are 99 de proiecte finantate, din care 63 sunt obtinute de autoritati.

Citeste si:
Cine este Marian Neacșu, omul trimis de PSD la secretariatul guvernului. Condamnat pentru conflict de interes și organizatorul puciului anti-Dragnea
Cine este Marian Neacșu, omul trimis de PSD la secretariatul guvernului. Condamnat pentru conflict de interes și organizatorul puciului anti-Dragnea
Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) Marian Neacșu a fost numit de către PSD, partid din care a făcut parte timp de 20 de ani, în postul de...
Premierul Nicolae Ciucă a adus la Palatul Victoria doi foști consilieri de la Ministerul Apărării
Premierul Nicolae Ciucă a adus la Palatul Victoria doi foști consilieri de la Ministerul Apărării
Doi consilieri de stat au fost numiţi joi, 2 decembrie, în Cancelaria premierului Nicolae Ciucă. Este vorba despre Gheorghiţă Agafiţei și Daniel Anghel. Deciziile privind numirea celor...