Ți se pare că semeni cu o altă persoană dar nu sunteți rude? Ați putea avea același ADN

Sunt oameni care, deși nu sunt rude, seamănă foarte bine. Unii atât de izbitor, încât pot ușor fi confundați. Știința a reușit să dezlege misterul.

Toate caracteristicile ereditare sunt codificate în secvențe distincte de ADN, cunoscute sub numele de gene, care sunt transferate de la părinte la urmași. Setul complet de gene al unei persoane este denumit „genom”. Potrivit cercetătorilor, oamenii au între 20.000 și 25.000 de gene.

În ultimii ani, geneticienii au descoperit că genele pot fi activate sau oprite de către compuși chimici și proteine ​​care se pot atașa la secțiuni de ADN, scrie medicalnewstoday. Acești compuși și proteine ​​care reglează genele sunt cunoscuți ca ”epigenomi”.

Sunt ca frații gemeni

Într-un studiu publicat în 2005, Dr. Manel Esteller, directorul Institutului de Cercetare a Leucemiei Josep Carreras, și colegii săi au raportat că gemenii identici (sau monozigoți) au același ADN, dar pot prezenta diferențe în mai multe trăsături, cum ar fi susceptibilitatea la boli, din cauza epigeneticii- modificarea secvenței lor de ADN.

Acum, un nou studiu realizat de Dr. Esteller și colegii fac lumină asupra profilurilor genomului, epigenomului și microbiomului persoanelor care au o asemănare facială puternică, dar care nu sunt legate de sânge.

„Rezultatul este că acești oameni asemănători au secvențe genetice similare și, prin urmare, sunt ca gemenii, în timp ce profilurile lor epigenetice și ale florei microorganismelor îi diferențiază. Interesant, nu numai că au fețe identice, dar, având ADN-uri similare, ajung să aibă asemănări și în alte părți ale corpului și trăsături similare de personalitate!”

— Dr. Manel Esteller

„În esență, studiul arată că există o bază genetică a diversității faciale. Știam deja acest lucru deoarece fețele sunt moștenite (adică semeni mai mult cu familia ta decât cu alți membri ai comunității) și alte studii cu mostre aleatorii au fost capabile să identifice variante genetice în populații care sunt asociate cu trăsăturile faciale”, a explicat Dr. Michael Sheehan, profesor asociat de neurobiologie și comportament la Universitatea Cornell, care nu a fost implicat în studiu, într-un interviu pentru Medical News Today.

„Acest studiu duce totul la extrema logică. Dacă doi indivizi arată într-adevăr similar, atunci asta înseamnă că probabil că vor împărtăși și multe gene care identifică fețe. Pe baza modului în care înțelegem ereditabilitatea și baza genetică a trăsăturilor, acest rezultat era de așteptat”, a spus el.

Gemeni virtuali și ultra-semeni

Cercetătorii au studiat 32 de perechi de oameni identificați ca fiind asemănători pe baza unor poze făcute de fotograful franco-canadian François Brunelle.

Pentru a se asigura că denumirea lor ca asemănări este obiectivă din punct de vedere științific, cercetătorii au rulat fotografii ale acestor perechi prin trei algoritmi diferiți de recunoaștere facială: unul academic, unul de la Microsoft și altul de la o companie de securitate.

Pentru jumătate dintre perechile asemănătoare (adică 16 din 32), toți cei trei algoritmi nu au reușit să distingă fețele, confirmând că perechile erau în mod obiectiv „gemeni virtuali”.

Următorul pas a fost analizarea componentelor moleculare care pot influența construcția feței umane. Pentru fiecare participant la studiu, cercetătorii au determinat secvența ADN (genomul), starea de metilare a ADN-ului (epigenomul) și conținutul bacterian și viral în tampoanele orale (microbiomul oral).

Cercetătorii au descoperit că 9 dintre aceste 16 perechi asemănătoare aveau ADN foarte asemănător și le-au etichetat „ultra-asemănătoare”. Toate cele 9 perechi ultra-semănătoare au împărtășit 3.730 de gene. Se știe că majoritatea genelor comune sunt asociate cu trăsăturile feței umane, proprietățile osoase și ale pielii și cu retenția de lichide.

„Cheia pentru înțelegerea acestei descoperiri, cred, este să țineți cont de faptul că există o diversitate genetică foarte limitată la oamenii moderni în comparație cu dimensiunea populației noastre actuale”, a spus dr. Sheehan.

„Diversitatea genetică care determină trăsături precum chipurile de astăzi este în esență aceeași diversitate genetică care a existat în trecut. Până la urmă toți oamenii prelevează probe de la niveluri relativ scăzute de diversitate genetică și, prin urmare, există doar atâtea combinații de folosit. Dacă amestecați un pachet de cărți de destule ori, veți descoperi că ocazional obțineți exact aceeași ordine de cărți”, a explicat Dr. Michael Sheehan.

Dintre cele 9 perechi ultra-asemănătoare, doar o pereche a avut modele similare de metilare a ADN-ului și doar o pereche a avut un microbiom oral similar. Acest lucru sugerează că asemănările umane diferă în ceea ce privește epigenomul și microbiomul lor.

Trăsături comune dincolo de trăsăturile feței

Participanții la studiu au completat, de asemenea, un chestionar biometric cuprinzător și unul despre stilul de viață.

Cercetătorii au descoperit că trăsăturile fizice și de personalitate - cum ar fi greutatea, înălțimea, obiceiurile de fumat și nivelul de educație - au fost corelate în perechi asemănătoare, ceea ce sugerează că un genom comun nu se referă doar la similitudinea facială, ci poate influența și obiceiurile și comportamentul obișnuit.

Corelația dintre preferințele comune și asemănările genomului nu este o idee nouă.

„Oamenii care sunt prieteni tind să aibă anumite preferințe comune, iar studiile au arătat că prietenii sunt mai asemănători genetic decât te-ai aștepta întâmplător”, a spus dr. Sheehan pentru MNT.

Limitări ale studiului

În lucrarea lor, cercetătorii recunosc că studiul este limitat de dimensiunea mică a eșantionului, care se datorează „dificultății de a obține date asemănătoare și biomaterial”.

O altă limitare este că participanții la studiu au fost în mare parte europeni, deși puținele perechi hispanice și asiatice studiate au arătat aceleași rezultate ca și perechile europene.

Dr. Sheehan a spus MNT că „ar trebui să ne așteptăm la descoperiri aproximativ similare la alte populații, deși detaliile exacte ale genelor asociate pot varia de la o populație la alta”.

Studiile au arătat că populațiile africane au niveluri mai ridicate de diversitate genetică în comparație cu populațiile non-africane.

Ce se întâmplă mai departe

Concluziile acestui studiu pot deschide noi căi de cercetare. Descoperirile oferă perspective asupra geneticii feței umane și au potențiale aplicații viitoare în diverse domenii, cum ar fi biomedicina și criminalistica.

Oamenii de știință speră că, în viitor, ar putea fi posibil să se deducă din trăsăturile faciale „prezența mutațiilor genetice asociate cu un risc ridicat de a dezvolta o boală precum diabetul sau Alzheimer”.

O altă aplicație potențială a acestor constatări este în domeniul medicinei legale, unde ar putea fi posibilă reconstituirea chipului unui criminal din ADN.

Virusul care ar putea cauza următoarea pandemie circulă deja printre noi

Următoarea pandemie ar putea fi cauzată de virusul gripal, avertizează oamenii de ştiinţă, scrie The Guardian, citând datele unui studiu care va fi publicat weekendul viitor. Un sondaj...

Nu e glumă: gândaci și muște într-una dintre băuturile preferate ale românilor. Unii o consumă zilnic

Un studiu realizat în Germania arată că una dintre băuturile preferate ale oamenilor, pe care unii o consumă zilnic, are în componență rămășițe de insecte. Unii consumatori de ceai...