Adopția copiilor abandonați, o chestiune de siguranță națională!

Adopția copiilor abandonați în România este un subiect de interes și îngrijorare de mulți ani. România are una dintre cele mai mari rate de copii plasați în îngrijire instituțională din Europa, ceea ce a dus la o nevoie tot mai mare de servicii de adopție.

În editorialul de astăzi voi analiza starea actuală a adopției în România, provocările cu care se confruntă potențialii părinți adoptivi și voi oferi recomandări pentru îmbunătățirea procesului de adopție.

* În decembrie 2021 erau adoptabili 5.797 copii din totalul de 45.212 copii lăsați în grija statului. Dintre aceștia, doar 1.655 au fost adoptați la nivel național și 32 la nivel internațional, deși existau 3.067 de familii atestate pentru adopție națională și 51 pentru adopție internațională.

* În decembrie 2020 erau adoptabili 3.309 copii din totalul de 48.031 copii lăsați în grija statului. Dintre aceștia, doar 1.042 au fost adoptați la nivel național și 31 la nivel internațional, deși existau 2.822 de familii atestate pentru adopție națională și 32 pentru adopție internațională.

* În decembrie 2019 erau adoptabili 3.274 copii din totalul de 50.401 copii lăsați în grija statului. Dintre aceștia, doar 1.259 au fost adoptați la nivel național și 22 la nivel internațional, deși existau 2.369 de familii atestate pentru adopție națională și 60 pentru adopție internațională.

* În decembrie 2018 erau adoptabili 3.123 copii din totalul de peste 52.783 copii lăsați în grija statului. Dintre aceștia, doar 1.222 au fost adoptați la nivel național și 41 la nivel internațional, deși existau 2.335 de familii atestate pentru adopție națională și 57 pentru adopție internațională.

* În decembrie 2017 erau adoptabili 3.257 din totalul de 55.302 copii lăsați în grija statului. Dintre aceștia, doar 1.251 au fost adoptați la nivel național și 29 la nivel internațional, deși existau 2.652 de familii atestate pentru adopție națională și 41 pentru adopție internațională.

În 2001, guvernul român a interzis practica adopțiilor internaționale ca răspuns la acuzațiile de practici ilegale și trafic de copii. Însă, această interdicție, împreună cu închiderea instituțiilor, a dus la o creștere semnificativă a numărului de copii care trăiesc pe stradă sau în aranjamente de îngrijire neoficială. Procesul de adopție din România a trecut de atunci prin numeroase reforme, dar provocările continuă să existe.

Rata scăzută de adopție poate fi atribuită mai multor factori, printre care lipsa de conștientizare a procesului de adopție, barierele administrative și preferințele potențialilor părinți adoptivi pentru copiii mai mici. Legile din România impun, de asemenea, că frații trebuie adoptați împreună, ceea ce face mai dificil să găsești potriviri adecvate cu potențialele familii care adoptă.

În plus, potențialii părinți adoptivi trebuie să parcurgă un proces complex, birocratic, care le cere să îndeplinească criterii specifice, cum ar fi vârsta, sănătatea, locuința și stabilitatea financiară. Dacă avem aceste pretenții pentru familia adoptivă, care ne este pretenția pentru familia biologică în general?

De-a lungul acestui mandat am ascultat poveștile asistenților maternali și persoanelor care au copii în plasament simplu. Toți aceștia au ceva în comun: luptă pentru a salva viața copiilor ce i-au avut în îngrijire.

Povestea care mi-a provocat lacrimi începe de la un asistent maternal din Brașov, în timp ce relata drama fetiței cu hipoacuzie bilaterală, pe care a crescut-o până la vârsta de 7 ani, care, deși a avut șansa la o familie de adopție națională, a ajuns, totuși, într-un centru de plasament.

Un caz la fel de sensibil este adolescenta pe care a crescut-o până la vârsta de 18 ani, deși la vârsta de 4 ani a avut șansa la o familie de adopție internațională. Ambele cazuri dovedesc încălcarea drepturilor copiilor separați definitiv de părinți, condamnați definitiv la o viață fără familie de Legea adopției în vigoare.

Redeschiderea adopției internaționale și flexibilizarea adopției naționale sunt teme urgente pe care trebuie să ni le asumăm imediat pentru a le da o șansă copiilor abandonați la o familie. De-a lungul timpului, am participat la dezbateri publice pe tema adopției, organizate de societatea civilă, preocupată de situația copiilor lipsiți temporar sau definitiv de o familie. Aceste întâlniri au avut scopul de a determina sectorul guvernamental să acționeze în interesul superior al copilului prin deblocarea adopției internaționale și flexibilizarea procesului de adopție națională.

Guvernul român ar trebui să-și sporească finanțarea pentru programele de adopție și să folosească aceste fonduri pentru a sprijini campanii de sensibilizare și educare a potențialelor familii adoptive despre acest proces. De asemenea, ar trebui să eficientizeze procesul de adopție prin reducerea procedurilor birocratice și inițierea unui sistem centralizat de adopție pentru a potrivi mai eficient copiii cu familiile.

Teoria că nu suntem pregătiți pentru adopții internaționale arată că din punct de vedere instituțional suntem la nivelul anilor ‘90. Dacă acceptăm că am evoluat, că avem instituții pregătite să gestioneze adopția internațională atunci suntem exact unde trebuie să fim, anul 2023.

Copiii abandonați sunt condamnați de 22 de ani să nu aibă o familie și încă vor mai fi…, nu știu cât. E timpul să spunem STOP! E timpul unui reset. Fiecare copil abandonat are dreptul la o familie.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...