Misterele Justitiei: Cine a motivat condamnarea baronului Duicu, dupa pensionarea judecatoarei Costiniu?

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Marti, 23 Octombrie 2018, ora 21:02
16031 citiri
Misterele Justitiei: Cine a motivat condamnarea baronului Duicu, dupa pensionarea judecatoarei Costiniu?
Foto: Justin Stavaru/Mediafax/Hepta.ro

Situatie fara precedent pe rolul instantelor din Romania. Inalta Curte trebuie sa stabileasca cine a semnat motivarea sentintei prin care fostul presedinte al Consiliului Judetean (CJ) Mehedinti, Adrian Duicu (PSD), a fost condamnat la un an si sase luni de inchisoare cu suspendare in procesul in care era judecat pentru mai multe infractiuni de coruptie.

Decizia de condamnare in acest caz a fost data de magistratul Viorica Costiniu de la Curtea de Apel Bucuresti, care ulterior s-a pensionat. Motivarea sentintei a fost redactata dupa ce Costiniu a fost eliberata din functie. Cazul a ajuns, in faza de apel, la Inalta Curte. DNA cere o pedeapsa mai mare in cazul lui Duicu si condamnarea acestuia si pentru alte fapte, in cazul carora Costiniu a decis achitarea.

20 decembrie 2017 - Este data sentinta in cazul Adrian Duicu.

15 iunie 2018 - Viorica Costiniu este eliberata din functie prin pensionare.

22 august 2018 - Este redactata si comunicata sentinta judecatoreasca.

Ce spune legea

Procurorul DNA care se ocupa de caz a observat ca ar fi o problema cu cine a motivat si semnat sentinta la Curtea de Apel Bucuresti. Codul de Procedura Penala arata ca motivarea trebuie redactata de unul dintre membrii completului de judecata, iar in cazul in care unul dintre ei nu poate semna, hotararea se semneaza de presedintele instantei.

Articolul 406 Cod Procedura Penala - Redactarea si semnarea hotararii

(1) Hotararea se redacteaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare.

(2) Hotararea se redacteaza de unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei, in cel mult 30 de zile de la pronuntare, si se semneaza de toti membrii completului si de grefier.

(3) Dispozitivul hotararii trebuie sa fie conform cu minuta.

(4) In caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecata de a semna, hotararea se semneaza in locul acestuia de presedintele completului. Daca si presedintele completului este impiedicat a semna, hotararea se semneaza de presedintele instantei. Cand impiedicarea il priveste pe grefier, hotararea se semneaza de grefierul-sef. In toate cazurile se face mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea.

Lipseste "mentiunea"

Practic, DNA atrage atentia ca, la data la care hotararea a fost redactata si semnata, Viorica Costiniu nu mai detinea calitatea de magistrat, aflandu-se intr-un vadit caz de impiedicare de a semna hotararea.

Potrivit CPP, hotararea trebuia semnata de presedintele instantei, caz in care ar fi trebuit sa existe mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea.

"Din analiza respectivei hotarari judecatoresti, aflata la dosarul cauzei, rezulta ca nu exista o astfel de mentiune, caz in care se poate considera ca hotararea nu este semnata", arata DNA in motivele de apel, consultate de Ziare.com.

Sentinta este nula?

DNA arata ca dispozitii imperative si exprese, pentru situatia particulara a unei impiedicari obiective de semnare a unei sentinte, arata ca hotararea trebuia semnata, pentru magistratul pensionat, de catre presedintele instantei cu obligativitatea existentei mentiunii pe hotarare.

"Fata de aceasta situatie se pot contura doua ipoteze, fie hotararea a fost semnata de doamna judecator Costiniu Viorica, situatie in care aceasta este nula, intrucat a fost semnata de o persoana ce nu mai detine calitatea de magistrat, fie a fost semnata de una din persoanele prevazute de art 406 alin 4 CPP, caz in care asa cum rezulta din dispozitiile finale ale aceluiasi alineat, ar fi trebuit sa existe o mentiune in acest sens, care sa arate si cazul care a determinat impiedicarea", arata procurorul anticoruptie.

O parte din interceptari au fost scoase

Potrivit apelului depus de DNA la Inalta Curte, procurorii au mai multe motive pentru care cer pedepse mai mari pentru Duicu si ceilalti inculpati din dosar.

Ei atrag atentia ca, in acest caz, Curtea de Apel Bucuresti a exclus din materialul probator mai multe procese verbale de redare a convorbirilor interceptate in baza unor autorizatii emise de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Procurorii cer ca aceste interceptari sa fie reintroduse in dosar si sa fie coroborate cu restul probelor.

DNA cere o pedeapsa mai severa

In ceea ce il priveste pe Adrian Duicu, DNA considera ca pedeapsa aplicata este necorespunzatoare atat in cuantum, cat si ca modalitate de executare. Procurorul solicita o condamnare mai severa.

"Apreciem ca pedeapsa de 1 an si 6 luni (serios orientata spre minim) si in modalitatea de executare aleasa de instanta, in conditiile in care singura circumstanta favorabila ce se poate retine este data de lipsa antecedentelor penale, goleste de continut insusi scopul pentru care aceasta este aplicata", arata DNA.

Inalta Curte a stabilit urmatorul termen din judecarea apelului pe data de 15 noiembrie.

Citește și:
Ce clădiri istorice rămân fără apărare dacă PUZ Zone Protejate dispare. Nicușor Dan: ”Este complet fals ce susțin șeful ISC, Paul Racoviță și prefectul Toni Greblă”
Ce clădiri istorice rămân fără apărare dacă PUZ Zone Protejate dispare. Nicușor Dan: ”Este complet fals ce susțin șeful ISC, Paul Racoviță și prefectul Toni Greblă”
Primarul general Nicuşor Dan a afirmat luni, 6 februarie, referitor la intenţia prefectului Capitalei Toni Greblă de a suspenda în instanţă PUZ Zone Protejate, că este singurul regulament...
Portret de prezidențiabil: ce își doresc românii?
Portret de prezidențiabil: ce își doresc românii?
Potrivit unui sondaj recent, românii ar vrea un prezidențiabil care să aibă notorietate, imagine bună, să creadă în anticorupție, să aibă un proiect economic coerent și să țină țara...