Durerea din cotul Justiției. Motivul pentru care scapă de pușcărie complicea lui Adrian Năstase din Dosarul „Trofeul Calității”

Diana Gasparovici - fost inspector general adjunct la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) cu o condamnare de 5 ani în Dosarul Trofeul Calității - ar putea scăpa definitiv de problemele penale după ce s-a ascuns sufiecient de mult timp în țările nordice, încât executarea pedepsei i s-a prescris. Femeia a fugit, într-adevăr, în anul 2012, dar de atunci autoritățile n-au mai făcut nimic pentru a o aduce înapoi.

Diana Gasparovici a apărut în fața judecătorului Cristian Bălan de la Tribunalul București prin videoconferință, din Suedia, unde așteapă să se discute cererea de extrădare, pe data de 5 august. Până atunci, femeia a făcut o contestație la executare, în care invocă prescripția executării pedepsei.

„Vreau să vă spun că plecarea mea nu a vizat fuga de închisoare, ci a fost modul meu de a protesta față de o decizie nedreaptă. Nu am fost complice la niciun abuz în serviciu”, a declarat Diana Gasparovici în fața instanței.

Reamintim că femeia a fost adjuncta Irinei Jianu (șefa ISC) și o apropiată a lui Adrian Năstase.

Diana Gasparovici (foto) a fost condamnată în vara anului 2012 la 5 ani de pușcărie, iar Irina Jianu, șefa ei, a primit 6 ani, pentru rolul pe care l-au jucat în Dosarul Trofeul Calității, proces în care fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la 2 ani de închsioare cu executare.

Este vorba despre condamnare în urma căreia Adrian Năstase a avut o tentativă de sinucidere, fiind oprit în ultima clipă de un polițist înainte să își tragă un glonț în cap. Fostul premier a apucat să apese pe trăgaci, dar s-a ales cu o rană la nivelul gâtului, fiind transportat la spital.

În urma condamnării la 5 ani de pușcărie, Diana Gasparovici nu a fost găsită la domiciliu, iar de atunci nu s-a mai aflat nimic despre ea, până în 21 iunie 2022, când a apărut informația că ar fi fost prinsă în Suedia.

Din 2012 până în prezent, autoritățile n-au făcut nimic pentru prinderea fugarei

Din discuțiile cu avocatul acesteia Ziare.com a aflat că, de fapt, femeia s-a predate, știind că executarea pedepsei i se prescrisese cu două zile mai devreme. Numai că mandatul de arestare a rămas în vigoare, iar autoritățile din Sedia au reținut-o în momentul în care s-a prezentat la poliție.

În sala de judecată, avocatul Bogdan Dorcea a arătat că pe numele Dianei Gasparovici există un singur mandat de arestare, emis de Tribunalul București în septembrie 2012. Acel mandat a fost transmis Interpol, fiind singurul și ultimul document în baza căruia femeia putea fi reținută. Potrivit legii, la zece ani de atunci, executarea pedepsei Dianei Gasparovici s-a prescris în data de 19 iunie 2022.

Procurorul de ședință a încercat să îl determine pe judecător să emită o adresă la Interpol, pentru a vedea dacă nu cumva există și alte mandate de arestare emise pe numele femeii.

Numai că judecătorul Cristian Bălan verificase deja acest aspect și a respins cererea, arătând că, dacă ar fi existat astfel de mandate, atunci ele ar fi fost emise în mod obligatoriu de Tribunalul București, or cel din septembrie 2012 este singurul emis pe numele Dianei Gasparovici. Deși judecătorul nu a spus cu subiect și predicat, din cele arătate în sală rezultă că din 2012 până în prezent statul român n-a mai făcut nimic pentru a-i da de urmă Dianei Gasparovici.

În urma celor arătate de judecătorul Cristian Bălan, procurorul a scos utimul „as” din mânecă prin care ar putea răstuurna situația în favoarea autorităților: Decretul prezidențial prin care a fost instituită starea de urgență pe teritoriul României în primăvara anului 2020. Pentru 2 luni, cât timp a fost în vigoare starea de urgență, termenele de prescripție au fost suspendate, ca atare prescripția executării pedepsei pronunțate pe numele Dianei Gasparovici ar interveni în 19 august, nu în 19 iunie 2022.

Avocatul a arătat, la rândul lui, că potivit decretului prezidențial se suspendă termenele de prescripție din civil și cele ale răspunderii penale, nu cele de executare a pedepselor.

Judecătorul a rămas în pronunțare și va delibera pe acest aspect, al împlinirii prescripției cu sau fără cele două luni în care România a fost în stare de urgență din cauza pandemiei. Magistratul a amânat pronunțarea pentru data de 1 august.

Avocat: „Termenul de prescripție a curs neîntrerupt și s-a împlinit pe data de 19.06.2022”

La ieșire din sala de judecată, avocatul Dianei Gasparovici, Bogdan Dorcea, a explicat pentru Ziare.com de ce consideră că termenul de prescripție al executării pedepsei s-a împlinit în cazul clientei lui pe data de 19 iunie, fără a fi afectat de decretul prezidențial cu privire la starea de urgență.

„Diana Gasparovici a fost reținută în baza mandatului european de arestare în date de 21.06.2022, care s-a dat în baza hotărârii din Dosarul Trofeul Calității, fiind atunci condamnată absolut pe nedrept pentru o presupusă complicitate la abuz în serviciu. Nu vreau să fac remarci usturătoare referitoare la adresa judecătorilor de atunci, dar evident că asta a fost istoria. Acum, fiind reținută, în aceeași zi am ffăcut contestație la executare, întrucât pedeapsa era prescrisă de pe data de 19.06.2022. Mandatul de arestare era încă în vigoare pentru că nu fusese anulat. Urma să facem demersurile, neștiind că dânsa va fi reținută și arestată în baza acelui mandat. Pe data de 5 august, în Suedia, se va discuta cererea de extrădare, cred că la Malmo. Ea nu a stat în Suedia așa cum greșit s-a reținut, ci a venit dintr-o altă țară nordică – nu știu de unde – pentru că nu a găsit un avocat de limbă română. A găsit o doamnă avocat în Suedia și a venit pentru a se preda și pentru a fi adusă în țară după prescripția executării. A fost reținută și arestată 30 de zile, iar statul suedez a cerut autorităților române garanții cu privire la executarea pedepselor, referitoare la condițiile de detenție. Ulterior s-a judecat și a fost pusă în libertate cu o măsură similară controlului judiciar de la noi. Dacă domnul procuror citea și mai departe ce scrie în decret observa că acel decret se referă, concret, la prescripțiile din civil și penal, nu la prescipția executării pedepsei. Ce ar fi fost, de exemplu, în cazul infracțiunilor pentru care se pune în mișcare acțiunea penală la plângerea prealabilă? Neputând ieși (n.r. – victima) din casă, treceau cele 90 de zile. De aceea s-a avut în vedere prescripția răspunderii penale, în niciun caz cea a executării pedepsei. Întrebarea mea este logică: pe perioada aceea de 60 de zile, arestații au avut suspendată executarea pedepsei?”, a declarat avocatul Bogdan Dorcea.

De ce a fost condamnat Năstase în Dosarul Trofeul Calității

Adrian Năstase a fost condamnat definitiv de ICCJ, pe data de 20 iunie 2012, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

Alte condamnări din dosar:

• Irina Paula Jianu (foto), fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii – 6 ani de închisoare cu executare
• Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC – 5 ani de închisoare cu executare
• Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL – 6 ani cu executare.
• Marina Ioana Popovici – 5 ani cu executare
• Bogdan Popovici – 6 ani cu executare

Judecătorii Ionuţ Matei şi Ioana Bogdan notau că în cauză nu este vorba despre o simplă finanţare ilegală a unei campanii electorale, ci despre punerea la dispoziţia lui Adrian Năstase a unor fonduri ilicite considerabile, de patru ori mai mari decât cele declarate oficial pentru întreaga campanie electorală a acestui candidat.

Obţinerea acestor fonduri nu ar fi fost posibilă fără implicarea nemijocită în activitatea infracţională a unei instituţii publice, conduse de Paula Irina Jianu, „personaj aflat în sfera de influenţă” a lui Adrian Năstase şi a familiei acestuia.

„Această implicare a Inspectoratului de Stat în Construcţii a echivalat cu un prejudiciu important adus acestei instituţii, în principal prin neîncasarea taxelor de participare care trebuiau să constituie venituri la bugetul său, dar şi prin cheltuirea ilegală a unor sume de bani pentru defăşurarea Trofeului Calităţii. În acelaşi timp, nu poate fi trecut cu vederea faptul că, în realitate, prin schema pusă la punct de către inculpaţi, campania electorală a inculpatului Năstase a ajuns să fie finanţată de mii de persoane fizice şi juridice, participanţi la Trofeul Calităţii, dar fără ştirea şi consimţământul acestora, fiind evident că la momentul la care au luat decizia (patrimonială) de a participa la această manifestare nu au avut reprezentarea că, în realitate, ceea ce se va finanţa prin taxele plătite de ei nu va fi o manifestare animată de scopuri generoase (promovarea şi evidenţierea calităţii în domeniul construcţiilor), ci campania electorală a unuia dintre candidaţii la Preşedinţia României”, se mai arată în motivarea condamnării lui Adrian Năstase.

Condamnare la 18 luni de închisoare, în procesul legat de crima comisă de actorul Alec Baldwin

Hannah Gutierrez, armuriera de la filmările pentru westernul "Rust", a fost condamnată luni la un an şi jumătate de închisoare pentru moartea cineastei Halyna Hutchins, care a fost...

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...