Sa ne amintim: Cine ai fost tu, Adriane? (II)

Miercuri, 24 Noiembrie 2010, ora 09:59
6394 citiri
Sa ne amintim: Cine ai fost tu, Adriane? (II)

Este normal ca atunci cand se stinge o personalitate precum Adrian Paunescu, sa apara opinii si articole numeroase despre viata si activitatea sa. Ceea ce surprinde insa este divergenta parerilor exprimate, care merg de la a-l urca pe cruce ca talhar pana la lauda dusa peste limita decentei.

De vina pentru aceasta stare de lucruri este faptul ca ziaristul roman se preocupa de omul Paunescu cu prea multa patima, judecandu-i faptele trecerii lui prin viata de parca ar fi trait pe Luna, in loc sa urmareasca relatia poetului cu societatea romaneasca a timpului sau, singura care de fapt conteaza in evaluarea sa ca persoana publica.

Sa ne amintim: Cine ai fost tu, Adriane? (I)

Adrian Paunescu, prin intermediul revistei Flacara al carui redactor sef a fost, a pus la baza edificiului comunist prima bomba cu explozie intarziata. A doua a fost Cenaclul Flacara.

Raportul Tismaneanu face greseala sa puna pe acelasi plan festivalul Cantarea Romaniei cu Cenaclul Flacara, doua evenimente in care daca se canta si se spuneau poezii, nu inseamna ca erau tot o apa si-un pamant.

Romanul, care e istet de felul lui, deosebea imediat falsul de autentic, iar faptul ca la Cantarea Romaniei spectatorii erau adusi cu arcanul, in timp ce la Cenaclu veneau spectatorii cu miile dovedeste ca aici era vorba de arta adevarata si sincera, care trezea emotii curate si nu bizare, cum spune Raportul Tismaneanu.

Nume ca Mircea Vintila, Dan Chebac, Marcela Saftiuc, Adrian Ivanitchi, Tatiana Stepa, Stefan Hrusca, Ducu Berti, Vasile Seicaru, Doru Stanculescu, Gil Ionita, Nicu Alifantis nu au devenit nume de referinta in muzica folk romaneasca? De ce aceste nume au ramas in cultura noastra si dupa revolutie, iar Cenaclul nu a disparut odata cu comunismul, asa cum s-a intamplat cu Cantarea Romaniei?

Cu caciulili pe frunte

Cenaclul Flacara a cultivat dragostea pentru muzica, pentru poezie, pentru frumos. Va mai aduceti aminte de poezia exceptionala a lui Augustin Doinas "Mistretul cu colti de argint", recitata de Mihail Stan, care inlemnea spectatorii, sau de cantecul interpretat de Gil Ionita, "Capul de la Torda"?

"Capul lui Mihai Viteazul,

De la Torda se ridica,

Si intreaba de ce tara,

A ramas asa de mica,

Si campia Tordei trista,

Ii raspunde lui cu jale;

Fiindca astazi ducem lipsa

Capului mariei tale

Nu mai acuzati strainii, ca ne taie domnitorii,

Ca intimideaza tara, cu guverne provizorii

Eu atat as vrea sa aflu, aratandu-ne obrazul,

Totusi unde-au fost romanii, cand a fost taiat Viteazul"

In acele vremuri, ne spune tot Raportul Tismaneanu, cenzura interzisese nu numai opere literare, filme, poezii, ci si cuvinte care nu aveau voie sa apara tiparite, precum mos, baba, intuneric, frig, foame, moarte, cruce, preot.

De ce oare faceau cantecele Tatianei Stepa sa vibreze sufletele ascultatorilor? Dincolo de valoarea artistica exceptionala a melodilor sale, vom vedea ca textele toate incalcau flagrant "indicatiile pretioase" ale cenzurii.

De exemplu, daca luam numai melodia "Galbena Gutuie", o sa vedem ca in text era vorba de frig ("iarna"), saracie ("mama mea n-avea nici globuri, nici beteala", cruce ("steaua") si intuneric (lumina unei gutui de la fereastra):

"Mama mea n-avea nici globuri, nici beteala si nici stea,

Sarbatorile de Iarna, cu gutui le-mpodobea,

Mi-a pus mama o gutuie in fereastra dinspre drum,

Si o vad ca lumineaza, n-am puterea s-o consum.

Galbena gutuie,

Dulce amaruie,

Lampa la fereastra,

Toata iarna noastra"

A interzis cenzura cuvantul "moarte"? Ei bine, Tatiana Stepa canta in cenaclu "Foaie verde spic de paine":

"Foaie verde spic de paine,

Dac-as stii ca mor ca maine,

Mi-as face casa de piatra,

Moartea sa nu ma gaseasca

Au au au inima, au!"

Iar Seicaru canta "Cantecul actorului":

"Actorul a iesit in strada,

Sa-si cumpere ceva salam,

Si cand s-a asezat la coada...

O biet actor,

O biet artist,

Rolurile mor,

Viata e un teatru trist"

Cenaclul a fost un atelier de creatie a unei noi culturi, opusa celei oficiale, in care valoarea artistica ridicata, zecile de nume de muzicieni si artisti lansati de Paunescu si milioanele de tineri deveniti adeptii ei au ingrijorat autoritatile comuniste, ducand la interzicerea Cenaclului.

Interzicere venita totusi tarziu, cand deja trezirea constiintelor provocata de Revista si de Cenaclul Flacara prin atitudine civica si cultura a dus la o noua mentalitate in randul tinerilor, mentalitate care a facut posibila, doar cativa ani mai tarziu, Revolutia Romana.

Asa ca, pentru tot ce ai facut pentru cultura romaneasca, prin poeziile tale adevarate si prin revista si Cenaclul Flacara, eu iti multumesc, Adriane si-mi pare rau ca nu pot face altceva pentru tine acum, decat sa-ti aprind o lumanare.

Citeste si:
Valul cinci al pandemiei va lovi România în ianuarie. Avertismentul lui Alexandru Rafila
Valul cinci al pandemiei va lovi România în ianuarie. Avertismentul lui Alexandru Rafila
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat vineri, 26 noiembrie, că țara noastră va fi afectată de valul cinci al pandemiei de coronavirus după jumătatea lunii ianuarie. Atunci se...
Coadă la demisii la PNL Sector 3. Zeci de membri au anunțat că se vor înscrie în partidul lui Orban. „Am văzut o decădere morală absolută în PNL”
Coadă la demisii la PNL Sector 3. Zeci de membri au anunțat că se vor înscrie în partidul lui Orban. „Am văzut o decădere morală absolută în PNL”
Membrii Tineretului Național Liberal Sector 3 au anunțat vineri, 26 noiembrie, că au demisionat din partid, nemulțumiți de deciziile actualei conduceri. Aceștia au transmis că îl vor urma...