Editorial: Poetul e-n pamant. Sa-nceapa circul!

A fost nevoie sa mai moara cineva. Ca sa le faca stomacurile sa taca, sa poata sa le lege basica fierii si sa dea gurilor comanda stand-by, Dumnezeu a varat in huma un poet. Asa cum l-a dus la El pe Dinica, pe Iordache si pe multi alti artificieri ai simtirii romanesti, indoind inima care plangea cu fericirea de-a nu mai auzi poceala nationala.

Ce-i drept, germenii neputintei de-a stapani navala urii s-au aratat deja ieri, pentru ca nu toate televiziunile si-au putut abandona grila, si au lasat sa scape spre popor un pic din adevarata natura a celor transformati vremelnic, ca nu se facea altfel, in jeluitori.

Dar acum, ca ni l-am amintit pe Adrian Paunescu, ne-am retrait tineretea si anii cand Cenaclul Flacara, ca Metronomul de la Europa Libera, sau Actualitatea Romaneasca (sa nu fim ipocriti, la vremea aia nu faceam dosare de cadre asa cum am apucat in democratie, adevarurile erau adevaruri indiferent de cine urma sa devina Neculai Constantin Munteanu) ne tineau in viata, putem sa sarim inapoi.

Ne-asteapta mocirla, zemoasa, adanca si satioasa, izbavitoare pentru cei care dorim sa fugim din propriile vieti si sa pierim in personalitatea altora. Ne-asteapta ei, politicienii, sa ni se dezvaluie din nou, ca si cand prestatia lor ar putea sa ne aduca o alta fata a realitatii, nu tot acea puturosenie de care nu am habar de ce nu fugim.

Am, totusi, intr-un ungher al capului, o temere: si daca privind spre ochiul natiunii, inlacrimat din cauza pieirii unui constructor de cuvinte si intelesuri, nu de legi si destine fortate, politicienii vor decide cu totii sa ia o pauza de la ipocrizie, minciuna, incompetenta si toparlanie? Si sa se desfiinteze mahalaua, din lipsa de locatari?

No f... way!

Si-atunci, care e solutia, daca tot am ales sa ne inmormantam de vii intr-o lume unde si starea de sanatate si cea de boala au aceelasi punct de origine, situat la televizor, fara de care nu suntem noi, nu avem nume si prenume, adresa in buletin, rate la ondulatoare si masini de tuns?

Solutia e in pamant!

Sa moara, tot la trei, patru zile, un actor, un poet, un sportiv, un dascal. Daca se poate in ordine alfabetica, sa putem sa ne programam casuta lacrimilor, colacii, lumanarile si popii. Apoi sa piara si fufele din muzica usoara, trecute sau actuale, ca si-acolo se indreapta o groaza de iubire, si cam tot ceea ce poate starni vreun sentiment situat la antipozii politicii.

Si-asa, incepand sa ne gandim ca viata inseamna, pana la urma, sa mama, sa papa, sa caca si sa aleluia, se va schimba si maniera politicienilor de a ne privi. Ca in tarile nordice, de exemplu, unde ziarele, la paginile de "politica", prezinta ceea ce in ale noastre se gaseste la "social" si "comunitate".

Desigur ca, pentru a mai salva niste timp, ar trebui sa inceapa sa crape ei. Decat mai multi, mai bine mai putini...

Prima reacție a universității care a constatat plagiatul lui Ponta: „Nu e nici primul, nici ultimul politician hoț"

Fostul premier Victor Ponta a primit înapoi titlul de doctor în Drept după ce câștigat procesul prin care a contestat retragerea acestuia la Înalta Curte de Casație și Justiție(ÎCCJ)....

Cum se poate vota prin corespondență. Termenul limită pentru înregistrare

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă publicarea "Ghidului alegătorului prin corespondenţă - alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024" şi a "Ghidului alegătorului prin...