Tara copiilor nimanui. Cum furnizeaza directiile pentru protectia minorilor "marfa" pentru retelele de trafic de persoane: "E o increngatura intre instante, politie, politicieni"

Deputata Adriana Saftoiu, vicepresedintele Comisiei parlamentare de ancheta privind situatia cazurilor copiilor disparuti, a scris vineri, 17 iulie, intr-o postare pe Facebook ca una din primele concluzii ale Comisiei este ca exista Directii de Protectia Copilului care furnizeaza "marfa" pentru retelele de trafic de persoane, respectiv prostitutie si/sau cersetorie.

Comisia de ancheta din Camera Deputatilor, propusa de Adriana Saftoiu, realizeaza de trei saptamani audieri. In cadrul audierilor, un reprezentat al Ministerului Afacerilor Interne a afirmat ca 40% din copiii disparuti provin din DGASPC-uri.

Reprezentantii ONG-urile invitate la audieri au relatat ca anumite directii pentru protectia copilului din tara "furnizeaza "marfa" pentru retelele de trafic de persoane, respectiv prostitutie si/sau cersetorie", a scris deputata Adriana Saftoiu pe Facebook.

"Retelele sunt aproape imposibil de destructurat, fiind o increngatura intre instante, politie, politicieni", conform afirmatiilor de la audieri.

"Ne-au fost prezentate cazuri concrete, unde dosarele sunt fie dosite, fie clasate pe motiv ca minora a consimtit sexul", sustine deputata.

"A fost si o institutie aratata cu degetul (ma abtin inca sa o nominalizez pana va fi si aceasta audiata), rolul ei fiind sa promoveze o strategie si sa actioneze in sensul combaterii traficului de persoane. Din ceea ce s-a afirmat in audieri si in discutiile purtate cu reprezentanti ai societatii civile care actioneaza pentru combaterea traficului, institutia respectiva stopeaza demersurile acoperind "pestii mari de ape tulburi" (am citat din audieri)", scrie Adriana Saftoiu.

Mai mult, deputata afirma ca in multe cazuri de trafic international cooperare cu institutile din Romania "pare a fi inexistenta sau total infecienta si formala".

Iana Matei, este una din persoanele din societatea civila care se lupta impotriva traficului de persoane din Romania. In cadrul audierilor din comisie, aceasta a declarat ca "in spatele traficului de persoane se afla foarte multi bani. Instantele romanesti condamna rar traficantii".

"Cred ca acesti copiii nu provin numai din familii dezorganizate cat si din centrele de plasament. Acolo se indreapta traficantii. Cei care ii recruteaza sunt siguri ca acesti copii nu au o retea de prieteni, familie, de suport. Noi am avut fete care au fost luate de pe strada, efectiv, si erau in grija centrelor de plasament", afirma Iana Matei intr-un interviu din 18 iulie, pentru Radio Iasi.

Iana Matei a povestit ca a avut un caz cu o fata de 11 ani dintr-un centru de plasmanet, rapita din statia de autobuz si ca in ultimii ani varsta de la care fetele sunt traficate a scazut pana la noua - zece ani.

De asemenea, ONG-urile sustin ca multi copii nu se adapteaza in centru de plasament si fug constant "pana fac 18 ani si nu ii mai cauta nimeni."

"E un act de neputinta din partea autoritatilor pentru ca aceste standarde si instrumente pe care statul le pune la dispozitie sunt nefolositoare si s-a demonstrat ca suntem pe locul intai in Europa cand vine vorba de traficul de persoane. 75% din fetele de pe strazi sunt copiii care au fost exploatati din Romania. Daca tu nu le oferi asistenta de care nevoie, normal ca ajungem acolo. Probabil e intentionat. Este un sistem in care nimeni nu e tras la raspundere pentru ca avem multi functionari publice.", mai spune Matei.

Iana Matei povesteste un caz la Brasov, cu un baiat racolat din centru de plasament, chiar de un asistent social care l-a trimis intr-o retea de pedofili.

Ce se intampla in unele centre de plasament din tara

In prezent, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, in centrele rezidentiale sunt institutionalizate 17.000 de persoane. Tinerii stau in centru pana la 18 ani sau pana la 26 de ani, daca urmeaza o forma de studii. Cea din urma categorie reprezinta doar 12% din cazurile celor care stau in centre de plasament.

Anca Bejenaru face o radiografie a centrelor de plasament si riscurile care exista in interiorul lor. Printre riscurile enumerate se afla si problema nedezvoltarii deprinderilor utile pentru o viata independenta, normala integrata in societate. Dependenta de ajutor, lipsa informatiilor pentru auto-gospodarie, problemele de gestionare a banilor, dar si probleme de interactiune umana, ii face pe acesti tineri total vulnerabili.

De asemenea, cercetarii au evidentiat problemele psihoemotionale pe care le dezvolta tinerii din centrele de plasament, mai ales cele de mari dimensiuni. Lipsa atentiei si afectiunii parintesti, imposibilitatea de a lega relatii solide, de durata, bazate pe incredere si prietenie, interactiuni defectuoase, lipsa modelelor comportamentale dar si valorile si comportamentele proaste dobandite, ii duc pe acesti tineri intr-o situatie de vulnerabilitate privind interactiunile cu cei din afara sistemului institutional.

"Multe dintre aceste fete sunt recrutate pe metoda loverboy. Aceste fete sunt vizate, alese cu grija, sunt copii care nu au cunoscut dragostea nici in familie. Cand vine un baiat si ii spune "te iubesc" e tot ce vrea sa auda. Nu mai conteaza ca o bate, ca o abuzeaza, ca o scoate la produs. Traficatul stie ca asa poate sa o tina sub control.", afirma Iana Matei.

Astfel, tinerii din centru de plasament constientizeaza si raporteaza ca fenomen intrarea in anturaje nepotrivite, lucru asociat cu dependentele (consumul de tutun, alcool, droguri) dar si la comportamente deviante, care pot duce la infractionalitate.

O practica des intalnita in randul tinerilor din centrele de plasament este prostitutia, lucru raportat in multe centre din tara. Lipsa resurselor materiale, naivitatea, amenintarile sau anturajele proaste le fac pe tinere vulnerabile in fata proxenetilor si a traficantilor.

De exemplu, politia a investigat in 2017 mai multe cazuri de proxenetism in randul tinerelor din centrele de plasament din Iasi, fetele fiind minore. De asemenea, in unele cazuri politistii suspecteaza ca prostitutia se intampla chiar cu acordul ingrijitorilor din centrele de plasament.

In Botosani, sase tinere dintr-un centru de plasament, una dintre ei infectata cu HIV, practicau prostitutie, de multe ori chiar in interiorul centrului, se arata intr-un reportaj Antena 3.

In alte cazuri, lucrurile nu se intamplau doar sub ochii ingrijitorilor, dar ei insisi erau implicati in retele de trafic de carne vie, care scoteau fetele minore din centru si date pe mana proxenetilor care le duceau peste hotare. Acest lucru pare, conform anchetatorilor, ca s-a intamplat in Targoviste unde zece minore au fost traficate dintr-un centru de plasament, scrie Observator.

Pe langa problemele si riscurile la care sunt supusi copii din centrele de plasament din cauza slabiciunilor sistemului de asistenta si protectie sociala, in centre s-au raportat probleme care ajung cu usurinta in sfera penala, si anume - abuz in serviciu, neglijenta, rele tratamente aplicate minorilor, furt, abuz sexual, hartuire, violenta etc. Tinerii au raportat neglijentele si tratamentele rele la care au fost supusi in unele centre de plasament, tocmai de la oamenii care ar fi trebuit sa le fie ca niste parinti.

Un caz este cel de la centrul de plasament "Sfanta Maria" din Sectorul 1 a Capitalei. Cele 37 de fete cazate in centru se pare, conform anchetatorilor, ca au fost batute, agresate, supuse la tratamente psihiatrice fara motiv, le-au fost furate in mod regulat lucrurile, cadourile si mancarea, si viata lor a fost pusa in pericol din cauza conditiilor precare de sanatate. Mai mult de atat, fetele erau lasate sa se prostitueze, o parte fiind bolnave de boli venerice, informatii care apar intr-un reportaj Kanal D.

De-a lungul timpului au fost raportate cazuri in care tinerele din centru de plasament au fost violate, molestate in centrele de plasament, si in casele de tip familial.

In luna aprilie 2019 a iesit la iveala inca un caz de acest gen - mai multe tinere dintr-un centru din Arad au raportat ca au fost abuzate sexual de doi barbati, sotii ingrijitoarelor. Una dintre ele, a ramas insarcinata la varsta de 15 ani si a fost obligata sa paraseasca centrul, conform Digi 24.

Cazurile pot fi si mai grave. In Pitesti, de exemplu, doua minore au acuzat ca au fost violate chiar de seful centrului, transmite Realitatea TV.

Vulnerabilitatea acestor fete este cu atat mai mare cat unele dintre ele au trecut prin abuzuri sexuale inainte de institutionalizare. Studiile au aratat ca riscul de abuz sexual este de trei ori mai mare in randul fetelor decat in cel al baietilor, iar 60% dintre copii care au fost supusi abuzului sexual prezinta forme de intarziere in dezvoltare.

Conform unui raport emis de organizatiei eLiberare, audiata in cadrul comisiei din Parlament, se arata ca in cadrul unui studiu facut in parteneriat cu Ambasada Marii Britanii la Bucuresti si la care au fost respondenti din randul personalului care lucreaza in centrele DGASPC din 21 de judete + Bucuresti, mai mult de 50% din participanti au spus ca nu au primit niciun fel de formare in directia lucrului cu persoane care au suferit o trauma majora.

"Legat de subiectul traficului de persoane, desi s-a identificat existenta formarilor, peste 75% au apreciat ca nivelul lor de cunostinte in domeniu este mediu sau sub-mediu. S-a mentionat o lipsa a intelegerii mecanismelor de identificare si referire a victimelor traficului de persoane catre autoritati, iar nevoile cel mai des mentionate tineau de aptitudini de comunicare cu beneficiarii, retraumatizare sau imagini cu caracter abuziv sau exploatativ distribuite in online", se arata in raportul eLiberare.

Mai mult, ONG-ul sustine ca "exista judete in care ne-au fost semnalate cazuri de abuz si exploatare a beneficiarilor minori, insa persoanele care le-au adus la cunostinta noastra refuza sa faca plangeri formale din teama."

"In cadrul sesiunilor de formare desfasurate cu peste 570 de asistenti sociali in 2020, in 3 judete ni s-a adus la cunostinta de catre participantii din sala ca se cunosc date despre implicarea personalului in situatii de abuz si exploatare. Desi am insistat ca acestea sa fie urmate de o plangere formala, niciunul din cazuri nu s-a concluzionat astfel. Motivele invocate au fost teama pentru siguranta persoanala (mai ales in comunitatile mici, precum), precum si teama de a-si pierde locul de munca. ", se arata in raport.

De asemena, ONG-uri mai identifica un fenomen: "beneficiarii din centre sunt convinsi sa participe in activitati de exploatare si le este inoculat ca este alegerea lor."

"Ne-au fost semnalate cazuri de minori care ies din centre si presteaza activitati de prostitutie. Acestea au loc cu buna stiinta, uneori chiar cu incurajarea personalului din centru. Daca luati in considerare profilul copiilor din centre (abuz cronic din copilarie, de cele mai multe ori venind de la cei care ar fi trebuit sa le ofere protectie), nu este de mirare ca multi nu percep aceste activitati ca exploatare. De asemenea, cultura de servicii prestate in schimbul unui tratament mai bun in centru contribuie de asemenea la astfel de cazuri de abuz si exploatare.", se arata in acelasi raport.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...