Un tanar de 27 de ani a nascocit o afacere de 2.000 de miliarde de dolari

La 26 iunie 1974, cand s-a aplicat pentru prima oara un cod de bare pe un produs comercializat, nimeni nu banuia ca inventia avea sa revolutioneze majoritatea operatiunilor moderne, de la identificarea produselor la cea a retetelor medicale, a persoanelor si aproape a tot ce opereaza in societatea moderna.

La acea data insa, asa cum adesea se intampla, cel care avusese ideea n-a apucat s-o vada incununata de stralucitorul succes: murise cu doua decenii in urma, cand nu implinise nici 40 de ani.

Totul a pornit in 1948, cand tanarul Bewrnard Silver, absolvent al "Drexel Institute of Technology" din Philadelphia, a primit ca tema sa conceapa un sistem pentru identificarea produselor. A apelat la prietenul sau N.J. Woodland, de 27 de ani, si au conceput impreuna un dispozitiv de identificare simplu si fara litere sau cifre, ci bazat numai pe simboluri, formate dintr-un sistem de spirale, pentru ca sa poata fi citit automat.

Nu s-au gandit sa-si breveteze imediat dispozitivul, dar au publicat o lucrare, intitulata "aparat si metoda de clasificat". Sistemul a inceput sa fie folosit in 1952 pentru identificarea produselor industriale, numai printr-o reprezentare grafica pe care aparatul o citea, dar mesajul ei cifrat era neinteligibil fara aparat.

Desi inventia nu era inca perfectionata, a primit un prim patent in acel an, cu numarul US2612994 - 1952.

In 1962, Silver a murit, iar opera comuna a fost continuata de Woodland singur, parcurgand un drum laborios, pana a atras atentia Asociatiei Nationale a Magazinelor, in 1966.

Aceasta a comandat unui producator de componente electronice echipamentul necesar ca sa poata citi si chiar interpeta codurile de bare mai complicate, perfectionate dupa modelul conceput de Woodland si Silver.

Sistemul progresa si se dovedea din ce in ce mai util. Abia in 1974, primul scaner comercial a fost realizat de NCR Corporation si instalat la supermarketul Marsh din Troy, Ohio, iar in baza omologarii reusite, la 26 iunie din acelasi an, a scanat si inregistrat la Marsh primul produs: un pachet de guma de mestecat.

Intr-un fel, acest prim pachetel continand 10 lamele cu guma de mestecat ar fi putut deveni un simbol istoric al geniului informaticienilor, dar din pacate, nu s-a gandit nimeni sa-l pastreze, ca sa-l vdem astazi pe la casele de licitatii, la preturi impresionante.

Exista totusi un exemplar vandut in zilele urmatoare si se pastreaza la "Smithsonian Institution's National Museum of American History", ca piesa de referinta in istoria biroticii comerciale.

Merita pastrat, pentru ca brevetul, generalizat astazi in intreaga lume, a reprezentat o afacere de 2.000 miliarde dolari, rezultati din drepturile de proprietate intelectuala. Intre timp, codul de bare a depasit demult domeniul strict comercial al identificarii produselor si platilor la magazin.

Astazi, aproape nu este domeniu unde sa nu-si gaseasca aplicatie: la evidenta populatiei, la transmiterea datelor contabile intre institutii, la identificarea bolnavilor si a retetelor medicale, la expeditiile postale, pe scurt aproape peste tot.

Lui Woodland, angajat intre timp la IBM, i s-au recunoscut meritele, iar in 1992, presedintele George H.W. Bush i-a acordat "Medalia Nationala pentru Tehnologie". Avea atunci 71 de ani.

Woodland a murit si el zece ani mai tarziu, la 9 decembrie 2012, dar inventia lui si a colegului sau, disparut mult inainte de vreme, continua sa fie una din cele mai simple si mai rentabile nascociri de la sfarsitul de mileniu II.

ANPC, atac la site-urile de comert chinezesti, Temu si Shein

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) deruleaza o actiune de verificare a site-urilor de cumparaturi si aplicatii chinezesti care functioneaza ca o piata online, Temu si...

Samsung a lansat noul model Galaxy C55. Ce specificații oferă

Samsung a lansat, în China, noul model Galaxy C55, eveniment care a avut loc fără prea multe anunțuri spectaculoase. Telefonul este, în esență, identic cu modelul Galaxy M55, dar se distinge...