Romanii care au contribuit la dezvoltarea celui mai popular joc de pe Facebook - Secretele succesului Candy Crush Saga Interviu

Candy Crush Saga este cel mai popular joc de pe Facebook, iar un grup de romani a pus umarul la dezvoltarea companiei care l-a produs.

King a fost infiintata in 2003, in Marea Britanie, de cativa IT-isti. Ei si-au dorit sa realizeze un joc simplu, dar care sa creeze dependenta in randul utilizatorilor.

Iar la mai bine de un deceniu de la acea idee, Candy Crush Saga a devenit cel mai popular joc online, inregistrand 500 de milioane de instalari pe platformele mobile si Facebook. Mai mult, el este accesat de peste 700 de milioane de ori pe zi doar pe tablete si smartphone-uri.

Succesul sau poate fi observat cu ochiul liber. Fie ca esti in trafic, la metrou sau la restaurant, trebuie sa intalnesti macar o persoana care se joaca Candy Crush Saga.

El se bazeaza, in principiu, pe o sarcina simpla: utilizatorul trebuie sa alature trei sau mai multe bomboane de aceeasi culoare. Insa exista provocari diferite pentru fiecare nivel, iar jucatorul nu are timp sa se plictiseasca.

Totusi, Candy Crush Saga nu este singurul produs din portofoliul King. Doar romanii de la filiala din Bucuresti au realizat integral alte doua jocuri, anume Bubble Witch Saga si Gospo's Great Adventure.

In prezent, titlurile companiei sunt accesate de peste 30 de miliarde de ori pe luna de catre internauti (pe site, pe Facebook si pe aplicatiile mobile), iar datele financiare arata ca firma King a obtinut in jur de 300 milioane de lire sterline de pe urma lor.

Pentru a afla mai multe detalii despre parcursul conationalilor la compania cu origini londoneze, Ziare.com a stat de vorba cu Mihai Sfrijan si George Abramovici, Head of Studio, respectiv Business Performance Manager la King Romania despre succesul si planurile de viitor ale companiei.

Cum a luat fiinta compania King si cum a evoluat pana in prezent?

Mihai Sfrijan: Compania a fost fondata in 2003 de catre Riccardo Zacconi (CEO), Sebastian Knutsson (CCO), Thomas Hartwig (CTO), Lars Markgren (GM), Patrick Stymne si Toby Rowland si are in prezent studiouri in Londra, Stockholm, Malmo, Barcelona, Bucuresti si in curand in Berlin.

Exista birouri aditionale si in San Francisco, New York si Hamburg. King s-a dezvoltat rapid si a devenit cel mai mare dezvoltator de jocuri pe Facebook din lume si lider pe segmentul mobile. Compania a crescut substantial in ultimii ani, de la mai putin de 200 de angajati pana la peste 600, deschizand trei noi birouri in 2012.

King este lider pe segmentul jocurilor de tip bite-size. Compania ofera peste 150 de titluri exclusive in 14 limbi pe platformele King.com, Facebook, Google+ si dispozitive mobile (smartphone-uri si tablete). Datorita Candy Crush Saga, King are in prezent cea mai accesata aplicatie pe platforma Facebook, in timp ce Pet Rescue Saga si Farm Heroes Saga sunt listate pe locurile #2 si #3 in topul jocurilor pe Facebook conform numarului de utilizatori activi zilnici. Mai mult, Papa Pear Saga si Bubble Witch Saga sunt constant in top 10 jocuri pe Facebook.

King isi pastreaza pozitia de lider si pe segmentul de mobile (sisteme de operare iOS si Android) datorita cunoscutului joc Candy Crush Saga, unul dintre primele de tip cross-platform (pe mai multe platforme - n.red.) lansate de companie.

De curand, Candy Crush Saga a atins 500 de milioane de instalari pe platformele mobile si Facebook si este jucat de peste 700 de milioane de ori pe zi doar pe dispozitivele mobile. In plus, toate titlurile de mobile din portofoliul companiei sunt in permanenta in topuri.

Cum s-a ajuns la decizia ca sa isi extinda operatiunile si in Romania?

Mihai Sfrijan: Intamplarea a facut sa fie o decizie luata ad-hoc. Initial, am aplicat la King pentru pozitia de producer in Stockholm si, intr-o intalnire cu directorul executiv, am inceput sa discutam despre programatorii romani, povestindu-i despre oamenii talentati din industria de jocuri din Bucuresti. M-a intrebat cum as proceda daca ar trebui sa pornesc un studio, am pus planul pe hartie si atunci s-a luat decizia sa deschidem studioul din Romania.

Cine conduce echipa din Romania, ce a dezvoltat pana acum si la ce lucreaza in prezent? Cati angajati au fost la inceput si cati sunt in prezent?

Mihai Sfrijan: Am deschis studioul in urma cu doi ani. Eram 4 oameni intr-un birou din Piata Victoriei. Acum conduc un studio de 65 de oameni si ne intindem pe 2 etaje. Primul nostru proiect s-a dovedit a fi unul de succes.

Bubble Witch Saga, jocul produs integral in Romania, a fost ales pentru a marca un pas important in dezvoltarea companiei: debutul pe piata de mobile. Mai mult, el urma sa fie primul si singurul joc complet sincronizat intre versiunea de Facebook si cea de mobile si noi trebuia sa ne ocupam de intregul proces de dezvoltare. Iar succesul a aparut in primele 42 de zile, cand am inregistrat un profit de un milion de dolari.

Recent am lansat un nou titlu produs integral in studioul din Bucuresti, Gospo's Great Adventure, de o echipa formata din doar doi oameni. In doar cateva zile de la lansare a ajuns cel mai accesat joc pe platforma King.com. In afara de aceste doua jocuri, ne ocupam de parte de QA (asigurarea calitatii - n.red.) pentru toate versiunile de mobile ale titlurilor din portofoliul King si de dezvoltarea de noi prototipuri.

Candy Crush Saga a ajuns la 500 milioane de descarcari si 150 miliarde de useri. Care este secretul jocului? Ce l-a facut sa ajunga atat de popular? Ce atuuri are in fata competitorilor (in special Farmville)?

Mihai Sfrijan: Candy Crush Saga, asemenea tuturor titlurilor produse de King, este un joc casual social. Acest lucru inseamna ca este jucat de milioane de oameni din intreaga lume, neexistand o nisa de utilizatori cu caracteristici particulare. Mai mult, acestia il joaca pe dispozitive diferite si noi trebuie sa le oferim o experienta de joc impecabila.

Nu cred ca exista o reteta anume, insa pot mentiona cele mai importante caracteristici pe care trebuie sa le aiba un astfel de joc:

- Grafica unui joc casual conteaza foarte mult, iar atentia la detalii este foarte importanta. Daca ceva nu le place, utilizatorii pot parasi jocul dintr-un singur click, iar grafica este unul din acele elemente cu care ii prindem acolo.

- Freemium. Aceasta forma de monetizare este viitorul jocurilor casual. Utilizatorii isi doresc o experienta de joc cat mai fluida, fara a fi asaltati de reclame. Metoda freemium le ofera posibilitatea de a achizitiona anumite elemente ajutatoare, dar care nu le conditioneaza progresul in joc.

- Accesibilitate. Jocul trebuie sa poata fi usor de accesat oriunde, oricand si de oricine.

- Cross-platform. King a fost primul dezvoltator care a sincronizat complet versiunile de Facebook cu cele de mobile si stragia s-a dovedit a fi una de succes. In prezent, exista patru titluri in portofoliul King disponibile atat pe Facebook cat si pe iOS sau Android, iar versiunile de joc sunt complet sincronizate.

- Profunzime: utilizatorii au nevoie de o experienta de joc cat mai captivanta. Candy Crush Saga are peste 400 de niveluri si o multime de elemente care ofera profunzime experientei.

- Social. Elementul social determina competivitatea jucatorilor si atrage cu sine viralitatea. Utilizatorii isi invita prietenii sa se joace, impartasesc scorurile pe retele sociale sau le cer acestora ajutorul.

- Universalitatea. Aceasta caracteristica ne asigura accesul catre utilizatorii din toata lumea. De exemplu, Candy Crush Saga ofera cateva versiuni localizate.

- Evergreen.

Cate niveluri sunt? A terminat cineva jocul? Care este cel mai dificil nivel?

Mihai Sfrijan: In acest moment sunt peste 400 de niveluri si se dezvolta in continuare. Nu putem vorbi despre cel mai dificil nivel, deoarece exista o alternanta intre nivelurile de dificultate.

In plus, dificultatea unui nivel este perceputa diferit de jucatori: sunt jucatori care stau saptamani intregi pe un nivel, iar altii care il trec din cateva incercari. In general, nivelul de dificultate este setat astfel incat sa nu plictisim jucatorii, dar nici sa nu li se para prea dificil si sa abandoneze.

Care sunt cele mai comune plangeri? Dar cele mai ciudate?

George Abramovici: Cele mai comune plangeri se refera bineinteles la faptul ca anumite niveluri din joc sunt mai dificile, dar nu imposibile. Dovada este si faptul ca poti sa vezi oricand pe harta prieteni care au trecut de acel nivel. De asemenea, 70% din jucatorii care termina jocul nu au platit absolut niciun cent pentru a ajunge la final.

Nu putem spune ca avem cereri ciudate, dar avem in schimb cateva care sunt mai amuzante, in special cele prin care jucatorii recunosc ca au o dependenta fata de Candy Crush Saga si care sunt destul de des intalnite.

Cum ati ajuns sa intrati in lumea dulciurilor?

Mihai Sfrijan: Asa cum spuneam mai devreme, grafica este unul dintre cele mai importante elemente ale unui joc casual. Cautam intotdeauna elemente care sa le starneasca interesul utilizatorilor, iar bomboanele din Candy Crush Saga sunt un astfel de element. Acestea au fost desenate astfel incat utilizatorilor sa li se para atractive.

Cum obtineti venituri din aceste jocuri?

Mihai Sfrijan: Din punctul nostru de vedere modelul freemium nu numai ca este cea mai buna alegere, ci acesta reprezinta viitorul jocurilor casual. La King, este foarte important ceea ce isi doresc utilizatorii, iar acest model le ofera tuturor libertatea de a juca.

Utilizatorii pot cumpara anumite elemente care sa-i ajute sa progreseze mai repede in joc, insa la fel de bine pot termina jocul fara a fi conditionati de acestea in vreun fel. De altfel, una din deciziile strategice ale companiei King a fost renuntarea la reclame, tocmai pentru ca utilizatorii sa se bucure de povestea jocului fara intreruperi.

Ce planuri pentru viitor aveti pentru joc?

George Abramovici: In 2014 urmarim consolidarea pozitiei de lider pentru Candy Crush Saga in domeniul de social gaming. Pregatim cateva surprize in acest sens, dar pe care bineinteles nu le putem dezvalui in acest moment.

Dar celelalte jocuri? Cate sunt in total si ce pregatiti pentru ele? Cum le veti promova mai bine?

Mihai Sfrijan: In continuare dezvoltam noi niveluri pentru Bubble Witch Saga si pentru recent lansatul titlu Gospo's Great Adventure. Tot in studioul din Bucuresti se lucreaza si la versiunile de Facebook si mobile pentru un nou proiect, dar si la dezvoltarea de noi prototipuri in portofoliul companiei.

Legat de partea de promovare, ziceam mai devreme ca un element important al jocurilor King este caracterul lor social. Un efect al strategiei de a sincroniza versiunile Facebook si mobile este viralitatea. Utilizatorii care revin in joc sunt dispusi sa-l recomande si prietenilor sai, iar promovarea se face prin word of mouth, dar si "mouse to mouse".

De aceea, jocurile King faciliteaza impartasirea experientei pe retelele sociale. In plus, utilizatorii jocurilor King primesc sugestii de a incerca si alte jocuri din portofoliu.

Au aparut in presa americana cateva zvonuri legate de o listare publica initiala a companiei King la bursa din SUA. Ce ne puteti spune despre acest lucru?

Mihai Sfrijan: Deocamdata nu exista informatii care sa confirme aceste zvonuri.

Ce planuri de viitor aveti pentru companie?

Mihai Sfrijan: In 2014 avem in plan sa avem aproximativ 120 de angajati, insa vom incerca sa ne pastram flexibilitatea si agilitatea. Nu ne dorim sa ne transformam intr-o companie foarte mare in care individul si relatiile interumane se pierd. Modelul bazat pe echipe mici si bine inchegate ne-a asigurat succesul pana acum.

Bineinteles, lucram la dezvoltarea de noi titluri pe care sa le adaugam portofoliului King si pe care speram sa le lansam in viitorul apropiat.

România, în procedură de infringement pentru nerespectarea legislației privind achizițiile publice. Ce probleme a sesizat Comisia Europeană

Comisia Europeană a decis miercuri, 24 aprilie, să demareze o procedură de infringement prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României, precum şi a unor avize motivate...

Tehnologia informației și comunicațiilor a adus în 2021 economiei românești valoare adaugată sub media europeană

Valoarea adăugată a sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) al UE a fost în 2021 echivalentă cu 5,5% din valoarea adăugată brută a economiei europene. România s-a...