Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României face afaceri cu armata americană

Luni, 29 Noiembrie 2021, ora 21:30
10637 citiri
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României face afaceri cu armata americană
Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României

De Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) se mai aude doar când iese la iveală câte un scandal. Puțini sunt cei care știu cu ce se ocupă și care este istoria CCIR.

Scurtă istorie a CCIR

În 1864, printr-un Decret Domnesc semnat de Alexandru Ioan Cuza, sunt înființate Camerele de Comerț și Industrie. În 1949, comuniștii le desființează, singura Cameră care a continuat să funcționeze, cu competențe diminuate, rămânând Camera de Comerț și Industrie din București, redenumită în 1971 Camera de Comerț și Industrie a Republicii Socialiste România.

După revoluție, Camerele de Comerț renasc cu statutul de organizații non-guvernamentale și asociative ale mediului de afaceri. Pe site-ul propriu, CCIR nu prea are cu ce să se laude decât că ”a depus eforturi pentru reconstrucția economiei de piață a României, în vederea integrării în Uniunea Europeană și în structurile euroatlantice. CCIR a dezvoltat activitatea Registrului Comerțului, a trasat liniile învățământului profesional și a pus bazele unei societăți expoziționale moderne, cunoscută astăzi la nivel național și internațional – Romexpo SA.”

CCIR este singura organizaţie a mediului de afaceri din România reprezentativă la nivel naţional prin intermediul reţelei de 42 de camere de comerţ şi industrie județene, a camerelor de comerț bilaterale și organizațiilor patronale și asociațiilor profesionale membre.

Contra unei taxe anuale, CCIR reprezintă interesele membrilor săi, ”prin demersuri specifice de reprezentare și advocacy, concretizate printr-un dialog deschis cu autoritățile administrației publice, mediul asociativ și organismele internaționale publice și private.”

Se mai spune că CCIR ”contribuie la elaborarea de politici economice în urma consultării cu mediul de afaceri și inițiază proiecte menite să stimuleze atragerea investițiilor străine, un aspect esențial în vederea dezvoltării viitoare a României. CCIR este în totalitate angajată în dezbaterile din spațiul public privind proiectele de acte normative cu impact asupra mediului de afaceri și militează pentru cultivarea și extinderea unei culturi transparente a autorităților publice, condiție esențială pentru o atmosferă economică sănătoasă pe plan intern, dar și pentru promovarea externă a României.” Și multe alte lucruri, mai mult sau mai puțin interesante.

Pe lângă CCIR funcționează și Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional care, după cum îi spune și numele, se ocupă cu arbitrajul. Arbitrajul comercial reprezintă o formă de jurisdicţie alternativă la jurisdicţia instanţelor judecătoreşti. Prin arbitraj pot fi soluţionate orice tipuri de litigii decurgând din sau în legătură cu un contract, inclusiv litigii referitoare la încheierea, executarea ori desfiinţarea unui contract.

Împăratul păcănelelor

Cu toate acestea, CCIR a rămas în memoria colectivă mai mult datorită familiei Vlasov. Mihail Vlasov, fost preşedinte CCIR, a fost condamnat definitiv acum un an, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 8 ani de închisoare într-un dosar în care era acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii unor foloase, delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Totodată, a fost obligat să plătească aprope 50 de milioane de lei daune către Camera de Comerț. Fost deputat PNL și supranumit ”Împăratul”, Vlasov a pierdut mare parte din acești bani la cazinouri.

Avocat de profesie, Vlasov a fost și președintele Camerei de Comerț Iași și este tatăl creatoarelor de modă Ingrid și Vanda Vlasov. Când a ieșit la iveală scandalul cu cazinourile, Vanda a declarant mândră că “Jocurile de noroc sunt o îndeletnicire a nobilimii.”

Firma lui Daraban va livra combistibil armatei SUA

În 2014 a fost ales președinte al CCIR Mihai Daraban, în acel moment fiind vicepreședinte. Fostul rugbist Daraban, președinte al Camerei și în prezent, a preluat instituția într-un moment critic, cu o imagine terfelită și cu o visterie golită de împătimitul de jocuri Vlasov.

Imediat dupa revoluție, Daraban s-a înscris în PNL ca în anul 1994 să treacă la PDSR și apoi să devină membru PSD. A fost considerat mult timp un apropiat al lui Adrian Năstase dar, în 2004, este exclus de Radu Mazăre din Biroul Executiv Judeţean al PSD Constanța. Și-a dat demisia din partid și de atunci a devenit un adversar important al fostului primar al Constanței și al președintelui Consiliului Județean, Nicușor Năstase. În 2006 se întoarce către PNL dar după un an îl părăsește din nou pentru că nu primise sprijin pentru a candida la funcția de primar al Constanței.

Mihai Daraban este acționar, alături de fratele său Gabriel și turcii Moran Tevfik-Lutfi și Ozbek Haldun în firma Global Defense Logistics SRL. Firmă specializată în industria militară - producţie, comercializare şi închiriere de echipamente de tabere etc, Global Defense Logistics SRL are un lung istoric de colaborări cu armata SUA - 231 de contracte în valoare totală de peste 15 milioane de dolari.

În 2017, cei mai mulți bani cheltuiți de armata americană în România au mers către Global Defense Logistics SRL, prin 47 de contracte, în valoare totală de peste 11 milioane de dolari, pentru servicii prestate în mai multe locuri de pe glob. În 2016, firma lui Daraban obținea contracte de doar 2,7 milioane de dolari. În 2020, NATO a semnat cu Global Defense logistics SRL un pre-contract evaluat la 1,2 milioane de euro, pentru livrarea de carburanți. Să sperăm că va mai fi valabil contractual și că americanii nu s-au lecuit după scandalul furturilor de combustibili din baza americană de la Kogălniceanu.

Și fratele Gabriel face afaceri cu armata

Gabriel Daraban, fratele președintelui CCIR și administrator al firmei Global Defense Logistics. este și director coemrcial la Oil Terminal și administrator la firma Gedvec SA. Această firmă este patronată de cei doi turci din Global Defense Logistics, de PDL-istul Ioan Toanchină și Sorin Groza.

Și această firmă are contracte cu armata. De la UM 2022 a primit mai multe contracte: în 2015 un contract de 60 mii lei fără TVA, pentru repararea unor plute de salvare, iar în 2017, 581 mii lei tot pentru plutele stricate. Gedvec a prins și un contract cu armata americană pentru care a livrat combustibili în valoare de peste 600 mii de dolari.

Gabriel Daraban mai este acționar și în firma Dynalog Logistic SRL, alături de aceași cetățeni turci. Firma are contracte și cu Ministerul de Interne pentru servicii de agenturare ale navelor de patrulare care aparțin Poliției de Frontieră.

Mihai Daraban, reprezentantul lui Bosînceanu

Mihai Daraban este și președintele Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA) unde reprezintă societatea Histria Shipmanagement SRL, firma familiei Bosînceanu. Gheorghe Bosinceanu este un important om de afaceri din Constanța.

În 2002, Bosînceanu a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni la Șantierul Naval Constanța, una dintre cele mai mari unități de construcții și reparații navale din Europa. Achiziționarea de la stat a fost facilitată de decizia guvernului român de a anula datorii în valoare de aproximativ 30 de milioane de dolari. Șantierul Naval Constanța a câștigat cu Naval Group (Franța) licitația pentru achiziția celor patru corvete multifuncționale destinate Marinei Militare Române, contract de peste un miliard de euro, care a făcut obiectul unor suspiciuni.

Din grupul de firme Histria mai fac parte Șantierul Naval Constanța, SNC Ship Design și trustul de presă Cuget Liber. Gheorghe Bosînceanu a fost și patronul clubului de fotbal Farul Constanța.

CCINA Constanța este acționar unic în firma Expolitoral SRL, unde Mihai Daraban este președinte al CA. Firma care se ocupă cu activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor este pe pierdere de doi ani.

Afacerile CCIR

Principala sursă de venit a CCIR o reprezintă dijmuirea celor peste 14.000 de societăți comerciale pe care le reprezintă. Toate acestea plătesc o taxa anuală în funcție de cifra de afaceri.

Pe lângă aceste taxe, CCIR a redobândit dreptul de proprietate asupra unor imobile care, in marea majoritate, sunt acum date în chirie. Este renumit cazul Palatului Bursei (unde a fost sediul Bibliotecii Naționale, în Centrul Vechi) retrocedat, în 2008, Camerei de Comerț și Industrie București.

După redobândirea clădirii, Camera de Comerț București nu a mai avut bani să plătească avocații și clădirea a fost executată silit și scoasă la vânzare de executorii judecătorești în 2015. Până la urmă s-a optat pentru subînchirierea spațiilor, clădirea fiind și acum în administrarea Camerei.

O altă sursă de venit o reprezintă Romexpo SA la care CCIT este acționar majoritar. Dar să ne amintim că, în 2012, Romexpo a fost în pragul insolvenței din cauza proastei administrări.

Nici acum nu o duce mai bine având în vedere că din anul trecut a ieșit cu o pierdere de aproape 18 milioane lei. Poate că redobândirea de către CCIR a terenului de la Romexpo să reușească în viitor să mai scoată complexul expozițional din pantă descendentă.

World Trade Hotel SA, la care CCIR deține doar 15,16%, a fost înfiintață ca societate de proiect pentru un hotel IBIS. În prezent, proiectul trebuie reanalizat, deoarece aprobarea RAPPS privind divizia de terenuri nu a fost obtinută, iar CCIR a reconsiderat contractul de închiriere a terenului. Deci nici firma asta nu produce nimic. Ceilalți acționari sunt Debarth SA, Bouygues Batiment International (ambele din Franța), Financiara SA, TAROM SA, Fondul Proprietatea SA, Uniunea Județeană a Cooperației de Consum Ilfov, Word Trade Center București SA și Municipiul București.

La Economix News SA, CCIR deține 35,5% din acțiuni, restul fiind împărțite de mai multe Camere de Comerț teritoriale. Economix News se ocupă cu activități ale agențiilor de presă dar pare să nu producă nimic. Firma seamană mai mult cu o parcare a foștilor președinți a CCIR pentru că aici îi regăsim ca administratori și pe Victor Babiuc (fost președinte al CCIR) și Dragoș Șeuleanu (fost președinte al CCIR, fost președinte al SRR - demis în 2005 printr-o comisie de anchetă a Parlamentului. Șeuleanu este acum membru în consiliul director al unui proiect european de cercetare științifică la Măgurele).

Administrarea Parcului Industrial Mangalia SA, la care CCIR deține 20%, alături de Romexpo SA (20%) și Consiliul Local al Municipiului Mangalia (60%), este o companie înființată în 2003 dar care aduce un profit modest (doar 8700 lei pe anul trecut). Și nu e de mirare căci, anul acesta, Curtea de Conturi a publicat un raport de control prin care a găsit mai multe nereguli. Exploatarea eficientă a zonei dezafectate de reducerea masivă a activităţii Şantierului Naval Mangalia (fostul şantier militar) a dus la realizarea Parcului Industrial Mangalia. Parcul are o suprafaţă de 13 hectare şi este plasat la o distanţă de 1,5 km de oraş și se află în proprietatea Municipiului Mangalia.

CCIR mai este acționar majoritar în Rominvent SA, agenţia de proprietate industrială care oferă asistență tehnică și juridică în obținerea și protejarea drepturilor de proprietate industrială în țară și străinătate. Rominvest a avut doar anul trecut un profit de peste trei milioane de lei.

Înființată în 2006, TÜVKarpat SRL este deținută în părți egale de CCIR și TŰV THŰRINGEN E.V. din Germania și oferă certificari ale sistemelor de management în România. TÜVKarpat SRL este reprezentanța din țara noastră a TÜV Thüringen E.V., cei a căror siglă dau încrede produselor și serviciilor care o poartă.

La Depozitarul Central SA, CCIR este un acționar minoritar, Bursa de Valori fiind majoritar. Depozitarul Central este membră a grupului Bursa de Valori București și asigură deschiderea și administrarea conturilor de instrumente financiare în cadrul sistemului RoClear și inregistrarea inițială a instrumentelor financiare în sistem. Astfel, Depozitarul Central facilitează transferul instrumentelor financiare (acțiuni, obligațiuni, titluri de stat etc) și al banilor între vânzator și cumparator. Profitul de anul trecut al Depozitarului Cemtral a fost de aproape două milioane de lei.

Pe lângă acestea, aproape toate Camerele de Comerț, din fiecare județ, sunt la rândul lor acționare în diferite companii. Dar, adevărul este că toate Camerele județene au o situație financiară destul de grea.

Camere mici, scandaluri mari

Și, pentru că a venit iar vorba de Camerele județene, să vedem cu ce scandaluri se îndeletnicesc și acestea.

De exemplu, în vara acestui an, la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu a fost numit președinte interimar Octavian Isăilă, după ce lui Gheorghe Aldea, președinte până în acel moment, i-a fost retrasă calitatea de membru al Camerei. Aldea reclama că din conturile Camerei a descoperit că lipsesc bani. În urmă cu aproapae trei ani, Camera și-a vândut sediul din centrul Sibiului pentru aproximativ două milioane de euro. Din acești bani, în conturi mai erau aproximativ un sfert. În cele din urmă, bugetul de venituri și cheltuieli al Camerei de Comerț Sibiu a fost adoptat cu majoritate, Gheorghe Aldea fiind singurul care a votat împotrivă.

Numită de presa locală ”Cămăruța” sau ”Debaraua”, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin a fost în luna noiembrie reduta unei bătălii pentru cucerirea Colegiului de Conducere. Un membru a făcut chiar și plângeri penale pentru că, în opinia sa, Camera de Comerț a devenit o afacere murdară. „În Camera de Comerț s-a făcut și o altă serie de ilegalități, mă refer la salarizare, la proiectele derulate. Am făcut plângere penală la DNA pentru deturnarea fondurilor venite prin POCU, undeva peste 5 milioane de lei. S-au format două grupuri în cadrul Camerei care au mâncat bani mulți. Numai pe salarizare s-au dus 2 milioane de lei pe an.”, a declarant presei Viorel Deca, membru al Camerei.

Și închiem cu una mai veche, de anul trecut, când DNA a deschis un dosar penal care privește achiziția unui imobil de către Primăria Focșani. Clădirea, care a aparținut Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vrancea, era deținută prin intermediul firmei Servexpocam SRl. Achiziția s-a făcut la propunerea primarului PSD, Cristi Misăilă, care a cerut aprobarea Consiliului Local în 2017. Interesant este că în conducerea Camerei lucra, la acel moment, soția lui Marian Lungu, șef al Corpului de Control din Primăria focșani, un apropiat al primarului Cristi Misăilă. Prețul, supraevaluat, a un milion de lei, iar tranzacția s-a încheiat în decembrie 2017, Municipalitatea fiind reprezentată de viceprimarul Ionuț Mersoiu, iar vânzătorul, firma Servexpocam SRL, de președintele CCIA, Sorin Vornic (care este și director general adjunct la Romexpo). Presa locală susține că Sorin Vornic este unul dintre „locotenenții” baronului Marian Oprișan și că el a pus la cale operațiunea cu clădirea.

Google lovește dur: Extensiile de blocare a reclamelor restricționate în Chrome. Ce alternative mai aveți
Google lovește dur: Extensiile de blocare a reclamelor restricționate în Chrome. Ce alternative mai aveți
Google continuă să preseze pentru implementarea Manifest V3, o schimbare majoră în modul în care funcționează extensiile pentru browserul Chrome, afectând în special extensiile de blocare...
Tesla surprinde pe toată lumea: Noul Cybercab, robotaxi-ul autonom, dezvăluit la evenimentul „We, Robot”. Pregătiți pentru viitorul transportului?
Tesla surprinde pe toată lumea: Noul Cybercab, robotaxi-ul autonom, dezvăluit la evenimentul „We, Robot”. Pregătiți pentru viitorul transportului?
Tesla a lansat oficial mult-așteptatul său robotaxi, denumit Cybercab, într-un eveniment desfășurat la studiourile Warner Bros din Burbank, California. Acest vehicul este considerat un avans...
#Camera de Comert , #afaceri profitabile
Comentarii
Poza Constant
Constant
rank 5
Poza Pieues
Pieues
rank 1
cine mai crede ca banii se fac muncind la sapa e batut in cap...
  1. Google lovește dur: Extensiile de blocare a reclamelor restricționate în Chrome. Ce alternative mai aveți
  2. Tesla surprinde pe toată lumea: Noul Cybercab, robotaxi-ul autonom, dezvăluit la evenimentul „We, Robot”. Pregătiți pentru viitorul transportului?
  3. Analiză Bloomberg: Uniunea Europeană, într-un punct extrem de critic. Statele membre, mai preocupate de interesele proprii
  4. WhatsApp lansează funcții surprinzătoare: Cum poți ascunde dezordinea din spatele tău în apelurile video cu noile imagini de fundal și filtre
  5. Investiţii record în ediţia a cincea Fidelis din acest an. Câți români au cumpărat titluri de stat
  6. Alertă majoră: Milioane de telefoane Android, în pericol din cauza unei vulnerabilități critice descoperite recent
  7. Planul de miliarde pentru a supraviețui secetei. Cum vrea un stat mediteraneean să obțină apă
  8. Criză în educație: Scădere uriașă a numărului de profesori din sistemul românesc de învățământ
  9. Metroul de la Cluj, scos din PNRR. De unde scot autoritățile 300 de milioane de euro pentru proiectul de infrastructură
  10. Cât a pierdut un distribuitor de energie din consumul fraudulos. Cazurile de furt de electricitate, în creștere. Ajung la „echivalentul consumului din Pașcani”