Aruncam zeci de milioane de euro pe studii de fezabilitate care nu folosesc nimanui

Ministerul Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene a scos spre dezbatere publica o mica modificare la H.G. 907/2016 privind etapele de elaborare si continutul cadru al documentatiilor tehnico-economice.

Cu aceasta ocazia, si specialistii in constructii au mai cerut o simplificare: ca investitiile cu valoare redusa sa se poata realiza direct la faza de Proiect Tehnic si apoi de executie de lucrari.

Birocratia excesiva omoara investitiile publice

La acest moment, daca un primar decide ca doreste sa reabiliteze o scoala, adica putin var, de schimbat termopanele, pus polistiren si schimbat gresia in bai, pentru executie nu ii trebuie mai mult de trei luni.

Dar procesul birocratic il obliga pe acesta sa parcurga mai multe etape, ce fac imposibila realizarea investitiei in anul in curs.

Astfel, el trebuie sa faca: nota conceptuala, tema de proiect, expertiza tehnica, auditul energetic, studiul de fezabilitate/documentatie de realizare a lucrarilor de interventie, proiect pentru autorizarea lucrarilor de constructii, proiect tehnic si abia apoi executia propriu-zisa.

Chiar daca proiectantul ar putea face toate aceste documente intr-o singura etapa, legea obliga autoritatea ca fiecare sa fie parcursa in parte, aprobata in cadrul Consiliului Local si abia apoi se trece la urmatoarea.

Fiecare predare capata astfel un cost distinct si un timp propriu care depaseste de cele mai multe ori doua luni (numai birocratia aprobarii duce la cel putin doua luni pe etapa).

Zeci de milioane de euro aruncati pe studii de fezabilitate

Zeci de milioane de euro au fost aruncati de autoritatile centrale si locale pe studii de fezabilitate care nu au avut nicio utilitate. Asta deoarece dupa doi ani studiile expira si procedura in esenta se reia.

Care este scopul unui studiu de fezabilitate?

Ca investitorul sa isi fundamenteze o decizie, atunci cand aceasta nu este luata. Or, cand vorbim de investitii cu valoare redusa, decizia autoritatii de a da cu var este deja luata, deoarece ea este o necesitate. Sunt sute de mii de astfel de situatii anual, iar costul luarii deciziei este in esenta de multe ori mai mare decat al lucrarii propriu-zise.

Este adevarat ca pentru investitii cu valoare mare este nevoie de aceasta etapa intermediara ca sa nu intri in etapa de proiectare si sa afli atunci ca solutiile propuse nu sunt bune. Dar realitatea curenta arata ca, si in acest caz, de cele mai multe ori, se observa formalismul studiului de fezabilitate.

Dar daca nu diferentiem etapele in functie de valoarea investitiei riscam sa mentinem formalismul birocratic existent si care duce la cheltuirea inutila a banului public, dar si intarzierea implimentarii.

O groapa in asfalt?

Ati vazut o groapa in asfalt? De multe ori strazile nu se pot reabilita imediat pentru simplul motiv ca mult prea multe proceduri sunt necesare. Intre muncitor si acea groapa sta o lunga etapa de aprobare, de expertize, studii de fezabilitate si tot felul de autorizatii.

Avem scoli ce necesita interventii, de multe ori de urgenta. Avem copii care nu au minimul de conditii asigurate si traiesc ca in lumea a treia fara apa in scoala.

Ce propun specialistii

Specialistii propun a se realiza mai putine studii de fezabilitate si banii sa fie directionati catre investitii cat mai repede. Cum am spus, s-au adunat atat de multe studii de fezabilitate nefolosite, ca am fi umplut toata Romania de autostrazi.

Astfel, pentru investitiile mici, cerem ministerului sa ajute autoritatile locale si sa scurteze timpii si birocratia. Distanta intre decizia de investi si operatia propriuzi-sa depaseste actualmente un an, mult prea mult pentru cate lucruri avem de facut in tara asta.

Astfel se poate trece direct la faza de proiect tehnic, pentru ca oricum decizia de realizare a investitiei este deja luata, iar restul devin doar foi ce fac cheltuirii banului public o afacere.

Nu lipsa foilor ne-a adus in situatia de a nu face lucrurile bine, ci lipsa responsabilitatii factorilor implicati si de cele mai multe ori birocratia excesiva.

Cezar Petre este inginer, absolvent al Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti. Cu experienta in proiectarea si urmarirea executiei in conditii de calitate a constructiilor, in acest moment este presedintele Colegiului Tehnic al Dirigintilor de Santier.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

OMV Petrom va livra dividende de 2,6 miliarde lei din profitul net de anul trecut. Ce randament au avut acțiunile producătorului de petrol la BVB

OMV Petrom a informat piaţa de capital că adunarea generală ordinară a acţionarilor societăţii a decis pe 24 aprilie distribuirea unui dividend brut de 0,0414 lei pe acţiune din profitul...

Bursa de Valori Bucureşti distribuie acţionarilor dividende de 12,5 milioane de lei pe 2023. Cum a crescut valoarea acțiunilor BVB în ultimul an

Bursa de Valori Bucureşti (BVB), operatorul pieţei de capital din România, a anunţat că acţionarii societăţii au aprobat miercuri, 24 aprilie distribuirea unor dividende de 12,5 milioane de...