Lumea "dulce" a domnului Cristinel, un apicultor din inima Moldovei - Fotoreportaj

La inceputul anilor '90, un american venit in Romania cu un grup religios protestant poposea la Roman, un orasel din inima Moldovei, cu gandul de a le preda urmasilor lui Stefan cel Mare cursuri de management, urmand ca la finalul "teoriei" sa finanteze initiative promitatoare de afaceri ale catorva dintre invataceii sai.

Printre cei 30 de cursanti ai americanului s-a numarat si domnul Cristinel, care pe atunci avea in jur de 15 stupi, cateva idei de dezvoltare si prea putine fonduri pentru a le pune in aplicare. A negociat la sange cu americanul, care "l-a facut comunist", dar a obtinut de la el o finantare rambursabila, pe care se angaja sa o returneze in cativa ani.

Visul romanesc, implinit cu ajutor american si cu fonduri europene

A pus gaj masina si stupii pe care ii avea deja, dar cu banii primiti a mai cumparat in jur de 30 de stupi si vagonul pentru stupina. In cativa ani, a reusit sa amortizeze investitia si sa-i returneze finantatorului sau imprumutul, iar astazi a ajuns sa aiba 65 de stupi.

In 2010, a primit finantare europeana prin masura 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta, iar in 2014 ar urma sa aplice pentru urmatoarea etapa de finantare, cea destinata fermelor familiale, bani cu care doreste sa dezvolte un sistem de imbuteliere atat pentru mierea sa, cat si pentru apicultori cu capacitate mai mica de productie care vor fi nevoiti sa apeleze la astfel de servicii pentru a-si vinde marfa in conformitate cu normele europene.

Un fost depozit de munitie, paradisul verde al stupinei sale

Domnul Cristinel Prisecaru, al carui nume pare predestinat pentru aceasta activitate, avand in vedere ca vine de la "prisaca" (stupina, stuparie, colectiv de stupi - n.red.), isi prezinta stupii, pe care ii tine, intr-un fost depozit de munitie, cu acordul autoritatilor locale, timp de cateva luni pe an, in sezonul cald.

Ajungem acolo cu Dacia sa, pe drumul European 85, care leaga Romanul de Bacau. Curtea este inconjurata de salcami inalti si pazita de un tanar. In exteriorul ei se pot vedea lanurile de culturi agricole, iar in interior se afla cateva cladiri vechi, folosite in prezent ca magazii si foarte multe vegetatie: copaci, iarba crescuta natural si arbusti infloriti.

Doi cai pasc liberi, iar un catel de talie mica ni se gudura la picioare, da din coada si rostogoleste prin iarba, cautand parca o mangaiere de om. In timpul discutiei noastre, peisajul faunistic se imbogateste cu o turma de circa 10 capre nepastorite.

"Pentru mine e o placere sa stau aici: sa vin intr-o zi obosit si sa ma asez langa un stup de-asta si sa ma uit la ele cum intra si ies, cum se verifica intre ele: care vine cu mancare, care nu aduc polen. Sunt paznici la fiecare stup, pe fiecare urdinis (deschizatura situata la baza stupului, pe unde intra si ies albinele din stup - n.red.) sunt cateva albine care pazesc atunci cand una dintre ele da sa intre. Daca are polen, i se da voie sa intre, daca nu, nu", explica apicultorul, lasand o albina sa i se aseze pe mana.

Mitul curajosilor care se filmeaza cu sute de albine pe corp, desfiintat

Profitand de prilej, il rog sa-mi spuna ce este in spatele videoclipurilor cu viteji care lasa roiuri de albine sa li se aseze pe pielea descoperita. Raspunsul - miere.

"Cum poti tu sa torni albine si ele sa stea pe tine? Ele trebuie sa traga la ceva, nu? Atunci ce intampla? Se ia putin laptisor de matca, se combina cu miere si se intinde amestecul pe piele. Albinele eliberate simt mirosul si vin pe el. Cand termina de mancat tot ce este uns pe piele, ele pleaca de buna voie", a explicat domnul Cristinel.

Totusi, oricat de blande le-ar descrie, apicultorul recunoaste ca sunt si lucruri care le irita pe albine.

"Mirosurile tari le irita: parfumul, alcoolul. Dar nu ca ai baut o tuica sau ca ai luat un pahar de vin. Te inteapa in momentul in care ai baut mai mult si iti creste temperatura corpului, iar ele sesizeaza un tremur, un miros mai intepator de transpiratie", explica apicultorul, adaugand ca albinele sunt foarte curate si ca "se razbuna" doar daca cel care se ocupa de ele nu este o persoana impacata cu igiena.

Mierea din zahar si mierea zaharisita: Pe care s-o alegem?

Inginer de profesie, domnul Cristinel explica si ca albinele pot produce miere si in absenta unei recolte bogate de polen, atunci cand in stup li se pun un recipient cu apa si zahar, din care ele extrag substantele necesare pentru procesare. Totusi, aceasta este o practica necinstita si nesanatoasa, atat pentru omul care consuma mierea, cat si pentru albine.

"Folosind zahar, albina se uzeaza foarte repede, iar mierea aia nu se cristalizeaza. Procesul este prea lung si costisitor, zaharul este scump", sustine apicultorul.

Intrebat de ce, adesea, mierea din comert este subtire si nu se zaharireste, domnul Cristinel explica faptul ca acel produs este extras din fagure inainte ca albinele sa fi terminat de umplut orificiile cu miere si sa-i puna capacelul de ceara care are rolul de a "steriliza" continutul.

"Nu lasa ca albina sa-si termine treaba, o extrage inaine ca albina sa o capaceasca, astfel ca nu ajunge la vascozitatea potrivita si, nefiind suficient procesata, se poate inacri, se poate strica. Acea miere are mai putine vitamine, mai putina zaharoza. Curge, se intoarce cum vrei tu, e neprelucrata. Mierea extrasa cand a fost terminata de prelucrat de catre albine nu are voie sa se strice niciodata, poate sa stea si 30 de ani, la fel ca vinul, la fel ca tuica adevarata", povesteste apicultorul.

Pentru ca multi cumparatori fug de mierea zaharisita, apicultorii sau comerciantii o trateaza termic pentru a deveni fluida. "Mierea incalzita la peste 40 de grade isi pierde toate calitatile si ramane ca un fel de zahar, chiar toxic", ne-a mai explicat Cristinel Prisecaru.

Cei 65 de stupi ai apicultorului Cristinel Prisecaru produc in jur de 1,5 tone de miere anual. Banii obtinuti din circa 600 - 700 de kilograme de miere se duc pe cheltuielile de intretinre. Restul mierii produse ii aduce un venit lunar echivalent cu valoarea unui salariu minim pe economie. La acesta se adauga subventia anuala de circa 1.200 lei.

Numărul românilor ce vor să lucreze în străinătate este tot mai mic. Studiul care arată proporția tinerilor dornici să mai plece

Un număr tot mai mic de români caută un loc de munca în altă țară și numărul este în scădere de șase ani. Un studiu realizat la nivel global a dezvăluit că românii ar prefera să...

Ce sunt grupurile secrete de pe WhatsApp și cum funcționează

WhatsApp introduce un meniu de apelare îmbunătățit și o funcție pentru grupuri ascunse în versiunea beta a aplicației. Noua funcție, numită „Hidden Group”, permite crearea și...