Meserii pe cale de disparitie: Ultimii bragagii ai Romaniei

De peste jumatate de secol la Slatina se face braga, a carei aroma aduce aminte de Orient.

Deliciosul produs, bautura sultanilor, se gaseste la pravalia "La atletul albanez", de unde poti pleca pentru acasa si cu halvita, inghetata si rahat facut in propriul laborator.

Metoda e traditionala, asa ca nu pot fi puse produse modificate genetic pentru ca oricum iese altceva decat se facea pe vremuri. Importante sunt ingredientele folosite. Braga mai puteti bea la Turnu Severin sau Giurgiu. Multi isi aduc aminte cu nostalgie si de mica pravalie evreiasca situata la Busteni vis-a-vis de Fabrica de Hartie, pe colt, cum mergi spre Hotelul Silva, unde patroana era doamna Baimarovici, o batrana cu ochelari, care preluase micuta statie de imbuteliere de la parinti.

O asemenea fabrica, SC Comalina SRL, este si la Galati, pe strada Episcop Melchisedec Stefanescu, fosta Vultur. Reteta folosita aici este turceasca, tara unde s-a inventat braga si dupa cum ne-au spus patronii, Gabriel Pauliuc si Gheorghe Zmeu, care se cunosc de-o viata, dateaza de peste 200 de ani, fiind singura din Romania inregistrata ca marca si contract de analize pentru certificarea calitatii.

Pe vremea comunismului, evreul Bal, care avea afacerea, primea comenzi inclusiv de la Gheorghe Gheorghiu-Dej, care trimitea special un avion de la Bucuresti pentru a lua braga de aici. De altfel, inainte de Revolutie, productia de braga se ridica la circa 15 mii litri pe zi, in timp ce acum abia ajunge la 1.000 litri, in cazul unor comenzi.

Producerea unei "sarje" dureaza intre sase si opt ore, in functie de cantitatea comandata. Nu se produce mai mult deoarece braga are un termen de garantie foarte scurt. De la fabricare si pana la consumare, nu trebuie sa treaca mai mult de 48 de ore.

Cea mai grea lovitura pe care au primit-o producatorii de braga a venit din partea autoritatilor care le-au impus comerciantilor sa detina dozatoare, mai ales ca produsul nu poate fi imbuteliat. Afacerea este sezoniera, in general producandu-se cu incepere din luna mai si pana in octombrie. O comanda-record au avut-o in 2004 de la Florin Calinescu, 3.000 litri, pentru ca participantii la o intalnire electorala cu candidatul-actor sa primeasca fiecare un pahar cu braga si un covrig.

Printre clientii bucuresteni constanti se numara Radu Beligan, Victor Rebengiuc, Madalin Voicu. In acest moment, la poarta atelierului de productie, un litru de braga Alina, denumirea oficiala a produsului galatean, se vinde cu trei lei, in timp ce la comercianti, un pahar de 200 militri costa intre 1 si 5 lei.

Cel mai mult conteaza cazanul de fierbere si indemanarea bragagiului, care face amestecul din malai si faina intermediara. Dupa ce se lasa la racit o zi, compozitia se strecoara si apoi este amestecata cu apa si zahar sau miere de albine. Nimic nu egaleaza un pahar de braga rece, gustoasa si naturala, intr-o zi de vara caniculara. O bautura care pur si simplu nu se poate descrie in cuvinte.

Cine a baut braga adevarata nu-i poate uita gustul pana inchide ochii. Dupa revolutie, braga a pierdut teren in fata bauturilor racoritoare acidulate, cu nume sonore, provenite din vest. Din pacate, incetul cu incetul pierdem foarte multe dintre produsele autohtone si folosim doar pe cele de import, ca sa fim, chipurile, in rand cu Europa.

Un alt obiectiv al Green Deal pare să fie lăsat uitării: Ponderea transportului rutier de mărfuri a crescut în zece ani

Comisia Europeană își propunea, prin Green Deal, ecologizarea transportului de marfă, prin urmare, atragerea a cât mai multe companii de transport de marfă pe calea ferată. Însă în...

De ce a renunțat Alfa Romeo la numele "Milano" pentru un nou SUV. Care este noul nume ales de companie

Producătorul auto Stellantis a cedat după o confruntare cu autoritățile italiene și a redenumit SUV-ul al cărui nume a fost contestant. Alfa Romeo Milano a stârnit controverse imediat după...