Infrastructura, forta de munca si imprevizibilitatea Guvernului trag frana de mana in economia romaneasca

Autor: Siegfried Muresan - europarlamentar
Sambata, 11 Noiembrie 2017, ora 15:45
6319 citiri

Lipsa infrastructurii de transport, a unui sistem de educatie corelat cu nevoile pietei fortei de munca si politicile imprevizibile din ultimele luni ale Guvernului PSD-ALDE afecteaza puternic mediul de afaceri si crearea de noi locuri de munca in Romania.

Acestea sunt principalele probleme cu care se confrunta marile companii din tara noastra si pe care le-am discutat saptamana trecuta in timpul vizitelor pe care le-am facut la uzinele Ford Romania de la Craiova (judetul Dolj), Dacia - Groupe Renault din Mioveni (judetul Arges) si Airbus Helicopters Romania din Ghimbav (judetul Brasov).

Am efectuat aceste vizite in cadrul celei de-a doua editii a proiectului "Turul Investitorilor din Romania", pe care il organizez la investitori din intreaga tara, pentru a discuta despre nevoile lor si despre asteptarile pe care le au de la statul roman.

Companiile private sunt principalul generator de noi locuri de munca si motorul unei economii, iar, in opinia mea, ele trebuie sa fie un partener permanent si nu numai de discutii, ci si de actiune al politicienilor, dar, mai ales, al oricarui guvern responsabil.

Am organizat si anul acesta un tur al investitorilor din Romania, pentru ca am vrut sa aflu cu ce provocari se confrunta marile companii din tara noastra si ce conditii trebuie create pentru ca mediul privat sa investeasca si sa genereze tot mai multe locuri de munca in Romania.

Investitorii pe care i-am vizitat au contributii importante la dezvoltarea economiei nationale, dar si a economiei regiunilor in care isi desfasoara activitatea, cu o cifra de afaceri care totalizeaza aproximativ 5,5 miliarde de euro (in 2016) si circa 17.000 de angajati in total.

Totodata, au planuri de extindere, insa infrastructura slab dezvoltata, lipsa lucratorilor calificati, masurile imprevizibile legate de cadrul fiscal si nerespectarea promisiunilor Guvernului legate de marile proiecte de infrastructura si educatie le creeaza costuri suplimentare si le afecteaza competitivitatea pe piata globala.

Toate aceste lipsuri cantaresc greu cand trebuie sa decida daca isi extind activitatea in Romania sau aleg alte tari cu un mediu investitional previzibil si propice dezvoltarii de afaceri.

Principalul neajuns al Romaniei: Infrastructura slab dezvoltata

Starea precara a infrastructurii de transport, fie ca vorbim de cea rutiera, feroviara sau maritima, genereaza costuri suplimentare pentru companii - aceasta este principala problema pe care fiecare dintre cei trei investitori mi-au prezentat-o in discutiile avute.

De exemplu, reprezentatii top managementului Ford Romania mi-au explicat ca, pentru transportul masinilor si motoarelor care pleaca din fabrica spre Occident, costurile sunt cu pana la 30% mai mari fata de cele din alte state si ca acest lucru se intampla din cauza lipsei autostrazii Pitesti-Sibiu.

Aceste costuri sunt ridicate si in cazul Dacia - Groupe Renault, care inregistreaza pierderi de 30 de euro/masina transportata, tot din cauza lipsei acestei autostrazi.

De asemenea, pentru regiune este esentiala si constructia drumului expres Craiova - Pitesti, care nu doar ca ar reduce durata si costurile cu transportul marfurilor, dar, in acelasi timp, ar reduce poluarea si ar spori siguranta, deoarece camioanele nu ar mai fi nevoite sa tranziteze centrele oraselor.

Producatorii de autoturisme nu sunt singurii afectati de lipsa infrastructurii rutiere. Impactul negativ se rasfrange si asupra sutelor de furnizori de piese, componente si servicii din domeniul auto, IMM-uri, majoritatea acestora fiind amplasati pe langa cei doi mari producatori auto.

Sunt necesare, totodata, investitii in dezvoltarea infrastructurii feroviare, viteza de transport pe aceasta cale fiind foarte mica in Romania comparativ cu alte state europene, lucru care, de asemenea, genereaza costuri suplimentare pentru companiile din tara noastra.

Spre exemplu, viteza medie pe calea ferata dintre Craiova si Vama Curtici din Arad este de doar 13 km/ora, pe o distanta de aproximativ 400 de kilometri, in timp ce viteza medie dintre Vama Curtici si Germania este de 50 de km/ora pe o distanta de aproximativ 1.500 de kilometri.

Ca sa intelegem, trenurile de marfa au o viteza medie pe calea ferata din Romania cat este viteza medie de alergare a unui barbat obisnuit, si nu vorbim despre marii campioni mondiali...

Pentru Airbus Helicopters Romania, lipsa unui aeroport la Ghimbav si a unei infrastructuri rutiere mai bune catre Bucuresti reprezinta, de asemenea, costuri suplimentare si eforturi mai mari pentru desfasurarea activitatii deoarece, spre exemplu, elicopterele care vin pentru reparatii sau revizii sunt transportate cu avioane cargo la Bucuresti si de acolo pe cale rutiera spre Ghimbav.

Nu in ultimul rand, investitorii considera necesara imbunatatirea infrastructurii portuare, adancimea danelor din Portul Constanta nepermitand andocarea navelor de mari dimensiuni, ceea ce creeaza dificultati pentru transportul marfurilor pe cale maritima catre pietele internationale.

A doua problema majora: Lipsa fortei de munca bine pregatita

In privinta fortei de munca, principala problema cu care marile companii se confrunta este reprezentata de lipsa scolilor profesionale si a muncitorilor calificati.

Actualele generatii de muncitori calificati se apropie de varsta pensionarii, iar companiile au dificultati in a gasi tineri specialisti.

Din cauza neimplicarii Guvernului, marii investitori au ales sa-si directioneze o parte din resursele financiare pentru dezvoltarea de parteneriate cu licee si universitati din regiunea in care isi desfasoara activitatea si sa investeasca in proiecte de invatamant dual si in programe de burse pentru a-si pregati viitorii angajati.

Insa nu toate companiile au resursele necesare pentru a sustine astfel de investitii.

De aceea, Guvernul Romaniei trebuie sa investeasca in infiintarea sectiilor de invatamant profesional si sa deruleze campanii de informare, mai ales in scolile gimnaziale si in randul parintilor, in care sa prezinte nevoile reale ale pietei muncii si perspectivele de evolutie ale acesteia, pentru ca tinerii sa-si poata orienta cariera spre domeniile care se vor dezvolta in viitor si care vor avea nevoie de forta de munca.

Este necesara, totodata, o revizuire a curriculei educationale si adaptarea acesteia la cerintele pietei si ale noilor tehnologii utilizate.

Autoritatile trebuie sa se asigure ca ofera cadrul in care tinerii invata acele lucruri care le asigura gasirea unui loc de munca dupa absolvire.

Guvernul nu trebuie sa astepte ca investitorii sa spuna ca nu mai gasesc forta de munca de care au nevoie pentru a se dezvolta, cu toate acestea, ne aflam deja de mai multi ani in acest punct, iar Guvernul continua sa ignore acest fenomen ingrijorator.

Romania a ajuns sa importe forta de munca in domeniile tehnice din alte tari, pentru ca tinerii nostri aleg sa urmeze facultati la moda, pentru care, insa, nu este suficienta cerere pe piata, iar drumul acesta nu ii poate duce decat spre somaj sau spre acceptarea unor joburi sub calificarea lor si slab platite.

A treia problema majora: Lipsa predictibilitatii politicilor guvernamentale

Actualul Guvern a adoptat o serie de politici fiscale si economice care vor produce efecte majore la nivelul economiei romanesti si nu a tinut cont deloc de nevoile pietei, de situatia reala a economiei, dar si de recomandarile specialistilor internationali si ale mediului de afaceri.

Un aspect esential pentru orice mare companie este predictibilitatea, pentru ca acestea lucreaza pe planuri de afaceri si de investitii dinainte stabilite.

De aceea, schimbarea regulilor de la o zi la alta, cum se intampla la noi in ultimele luni, le afecteaza major activitatea.

Guvernul are obligatia sa asigure un cadru fiscal previzibil, nu sa introduca si sa mareasca taxe de la o luna la alta si sa schimbe legile fara studii de impact serioase si fara consultarea mediului investitional.

Totodata, Guvernul trebuie sa construiasca bugetul de stat din timp si transparent si sa asigure continuitatea programelor de finantare.

Toate aceste principii de baza intr-un stat democratic functional au fost incalcate rand pe rand de Guvernul PSD-ALDE, iar consecintele sunt dintre cele mai grave, in primul rand, teama crescanda a marilor companii care poate duce pana la stoparea noilor investitii si a crearii de noi locuri de munca.

Toate aceste costuri suplimentare pe care companiile trebuie sa le suporte sunt bani pe care i-ar putea folosi pentru dezvoltare, pentru crearea de noi locuri de munca, dar si pentru cresteri de salarii.

Din cauza politicilor guvernamentale, sunt fie bani irositi pur si simplu, fie directionati catre zone pe care ar trebui sa le asigure si sa le sustina statul roman, asa cum spuneam, in principal instruirea fortei de munca si dezvoltarea infrastructurii.

Investitiile in infrastructura, alaturi de cele in educatie si inovare, sunt vitale pentru a incuraja mediul privat sa creasca productia in tara noastra si sa creeze astfel noi locuri de munca.

Investitorii trebuie sa vada actiuni concrete din partea Guvernului si predictibilitate, nu doar promisiuni si incertitudine, cum se intampla de la inceputul anului. Altfel, se vor gandi de trei ori inainte de realiza o noua investitie in Romania, iar acest lucru este intotdeauna in dezavantajul oamenilor.

Siegfried Muresan este europarlamentar, vicepresedinte al Comisiei de Buget din PE, purtator de cuvant al PPE si prim-vicepresedinte al PMP.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul român dă cu o mână, dar ia cu două, mai ales că vrea să crească taxele din nou în 2025
Guvernul a aprobat o schema de ajutor de stat pentru activitati productive si pentru industria prelucratoare, o schema mult asteptata pentru mediul de afaceri, in valoare de 500 de milioane de...
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Schimbări în topul orașelor unde trăiesc cei mai mulți miliardari. În prezent, există 3.279 de super-bogați la nivel global
Mumbai a devenit capitala asiatică cu cel mai mare număr de miliardari, depăşind Beijingul, potrivit unei liste a bogaţilor la nivel mondial, realizată de Hurun Research Institute, transmite...
#probleme investitori straini Romania , #investitii straine