Ziare.com

De la cititori: Romania, studiata din afara (III)

Joi, 14 Octombrie 2010, ora 08:00

   

De la cititori: Romania, studiata din afara (III)
Un amic al meu, pe care il voi numi Juan, impreuna cu alt economist si un inginer cu studii legale, au fost alesi si angajati de un mare concern mexican si au fost trimisi pe o perioada de peste un an in Romania, sa studieze viata economica si politica.

S-au intors in mai 2010, si dupa cateva luni au redactat un raport confidential, de peste 2.000 de pagini, enumerand toate plusurile si minusurile pe care un investitor strain e bine sa le cunoasca despre Romania.

Industria feroviara este un alt sector in care se recomanda o abtinere totala de la investitii. Autorii povestesc de o calatorie cu un tren "expres", de la Sibiu, la Viena. Pe intregul traseu romanesc, trenul a mers cu vreo 40-50 de km/ora. De indata ce a trecut in Ungaria, trenul mergea cu peste 100 km/ora. Cerand lamuriri de la un sef de gara roman, a aflat ca asta era politica guvernului, "pentru evitarea accidentelor feroviare".

Adevarul devine evident cand in studiu se mentioneaza ca aproape toate garniturile de material rulant par "obosite", ruginite, fara intretinere, fiind, probabil, accidente care abia asteapta sa se intample.

Cele mai dorite beneficii extrasalariale la cele mai bune costuri pentru compania ta: card de masa Up Dejun cu 0 costuri de emitere + abonament medical Regina Maria la cel mai bun pret de pe piata: de la 3 euro/luna/angajat. Obtine oferta AICI!

Industria rutiera, in schimb, are aspecte promitatoare, din moment ce toate autobuzele interurbane sau internationale sunt mereu arhipline. Exista o cerere solida pentru astfel de servicii.

Intre altele, au fost martorii unor "calatorii pentru cumparaturi", facute de cetateni romani in Ungaria, Bulgaria si Serbia. Acestia plecau dimineata din tara si se intorceau seara. Biletul de autobuz a costat intre 15 si 25 de euro, cu mult mai ieftin decat avionul sau trenul.

Autobuzele observate erau moderne, curate, iar soferii extrem de amabili si priceputi. In acest studiu se recomanda a se investiti in astfel de companii.

Pe de alta parte se atrage atentia asupra nesigursantei tuturor investitiilor in camioane grele, de constructii, ori cu aplicatii speciale, din moment ce economia nu este in stare sa utilizeze in intregime parcul deja existent, de astfel de vehicule.

Industriile navale si posibilitatile de investitii in ele au atras o atentie deosebita, din moment ce un partener de studiu, de asemenea un economist, este un avid amator de barci cu panze.

Dunarea si multe alte rauri ar putea oferi posibilitati, dar din moment ce lipsesc cele mai simple amenajari, cum ar fi serviciile portuare pentru ambarcatiuni mici, uleiuri si combustibili, locuri de cazare in porturile dunarene sau servicii de harti riverane, nu se vede o imediata sansa pentru investitii cu succes.

Procesul de fabricare, vanzare si mentinere a ambarcatiunilor particulare este aproape inexistent. Sfatul studiului este: "Nu aruncati banii pe apa!"

Demn de mentionat este faptul ca Juan a gasit, undeva in Ardealul de nord, un mic atelier care fabrica vreo patru barci pe luna, din tabla de aluminiu nituit. In Delta Dunarii a gasit un "fabricant" de barci din lemn, care scotea cate opt barci pe luna. Desi erau extrem de grele, nepractice, fara motor, se pare totusi ca cineva le cumpara.

Santierele navale vizitate de Juan erau fie inchise, sau se limitau numai la operatii de intretinere, pentru o flota invechita, apartinand, in mare majoritate statului. In Dobrogea a fost surprins de numarul mare de lucratori chinezi.

Industria cherestelei, in opinia autorilor, este un domeniu in care ai putea fi mai bine servit importand esente superioare, decat sa incerci sa stabilesti operatiuni intense, cu o forta de munca cel putin problematica, fara cai de acces, cu reguli de mediu greu de descifrat.

Se precizeaza ca majoritate proprietarilor de paduri sunt, intr-un fel sau altul, asociati cu guvernul, fie politic, fie prin grade de rudenie. Sfatul pentru cei ce se gandesc sa investeasca in cheresteaua din Romania este un "NU" categoric.

Concluzia studiului este ca, datorita instabilitatii politice, nu poate exista justificare pentru investitii straine. Nivelul coruptiei oficialilor din guvern se compara nefavorabil cu coruptia din Mexic.

Discutand cu diversi specialisti romani, Juan a ajuns la concluzia, ca in ciuda aparentelor, tara ramane o entitate neo-comunista, un pic mai libera decat Venezuela sau Cuba, dar la fel de incatusata de ideologia totalitara, in special economic.

A documentat cazul unui antreprenor roman care, voind sa deschida o firma de constructii, a fost fortat sa plateasca peste 5.000 de euro, pierzand zile in sir prin diversele birouri, unde a obtinut permisele necesare.

Daca localnicii, care au cunostiinte si sunt foarte obisnuiti cu normele birocratice in uz, trec prin atatea dificultati, atunci la ce se mai poate astepta un investitor strain?

Birocratia romana e mai parsiva decat cele din Mexic si SUA, luate impreuna. Singura modalitate de a naviga bine prin aceste dificultati, daca mai esti inca dispus sa investesti in Romania, este sa accepti "muscatura" birocratilor. (In spaniola cuvantul "mordida" inseamna "muscatura", fiind un sinonim vernacular pentru mita.)

Sistemul de justitie, dupa parerile autorilor, este extrem de lent, greoi, corupt, pinert, permeat la refuz de membri ai fostului guvern comunist.

Exista totusi si unele concluzii pozitive ale acestui studiu. Dupa un an in Romania, membrii echipei de cercetare au invatat limba romana.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 1443 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

tara noastra draga

NOI NU NE VINDEM TARA iar voi nu sunteti atat de idioti s-o cumparati!!

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor