Fondul Suveran in 5 linii directoare

Autor: Radu Delicote - cadru didactic asociat SNSPA, consultant international si analist
Luni, 28 August 2017, ora 11:44
4398 citiri

Subiectul Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) prins in schema programului de guvernare a tinut capul de afis pentru numeroase publicatii de specialitate si analisti la inceputul anului, cu opinii si concluzii diverse sau polarizate.

Din capul locului, urmatoarele randuri nu sunt pentru a reanaliza oportunitatea, din punct de vedere strict economic; exista numeroase resurse foarte valoroase disponibile online, in acest sens.

FSDI este, conform ultimelor declaratii aparute in spatiul public, pe ultima turnanta pentru a fi inclus pe agenda dezbaterilor parlamentare de la inceputul acestei sesiuni de toamna (septembrie/octombrie).

5 linii directoare

Practic, prin forma draftului FSDI putem previziona un succes rasunator si o carte de vizita pozitiva pentru actuala guvernare sau inca un pas gresit de tango comunicational ce va mai pune inca o stampila de incalceala, nesiguranta institutionala sau gandire pe termen scurt.

Actuala guvernare are o misiune dificila, in acest sens, tocmai pentru ca, din toate proiectele majore, la nivel inter-ministerial, FSDI (alaturi de Legea Preventiei, Stimularea Fiscala a Agriculturii si reformele propuse in programul de guvernare) este de departe "the crown jewel", in ceea ce priveste pozitionarea Romaniei pe harta relevantei regionale.

De aceea, ministerele implicate ar trebui sa tina cont de 5 linii directoare:

1. Realitatea economica romaneasca. Exista, la nivel global, numeroase exemple de Asa, Da! sau Asa, Nu! cand vine vorba de planificare initiala: Norvegia sau Franta ca exemple pozitive, Polonia ca exemplu ce necesita imbunatatiri.

De aceea, startul este crucial: o guvernare sigura pe propriile puteri va comunica asumat, direct si coerent un draft de constituire ce invata din exemplele de succes externe, dar este perfect adaptat nevoilor si specificului economiei romanesti, cu bune si rele.

In contextul cresterii economice mari la nivelul Uniunii Europene, dar cu un specific aparte (bazata puternic pe consum), constructia FSDI ar trebui sa tina cont de momentul T0 (2017), contextul T1 (2018/2019 - reflectorul european in conjunctura Brexit) si lectia T-1 (2008/2010 - criza economica).

2. Criteriile de guvernanta corporativa. Discutam despre Legea 111/2016 - totalitatea masurilor, practicilor si abordarilor unei companii in fata diverselor categorii de public implicat de a pastra predictibilitatea financiara, obiectivele economice si actiunile propuse pe linia pre-stabilita de catre conducerea (incluzand aici si actionariatul) sa.

Practic, codul de conduita financiara si morala al tuturor companiilor angrenate in viitorul FSDI. Este un semnal de maturitate economica pe care actuala guvernare l-ar transmite tuturor partenerilor interni si externi ce ar conduce catre numeroase oportunitati de business in care Statul ar putea fi cooptat (relansari industriale specifice, pe diverse domenii de interes in care Guvernul Roman, in calitate de partener, ar avea numai de castigat).

3. Transparenta fluxului financiar. Cu alte cuvinte, un registru de intrari si iesiri disponibil consultarilor publice - ce venituri produc toate companiile angrenate, ce predictii financiare/investitionale/sociale/contextuale exista si unde se vor cheltui acesti bani (alocarile bugetare). Asemenea practica va intari (incet, dar sigur) increderea la nivel institutional si programul viitor de investitii poate fi o veritabila carte albastra in contextul 2018/2019.

4. Flexibilitatea conceptuala. FSDI poate beneficia de aportul pozitiv al mediului de business romanesc (indiferent de natura acestuia) ce se poate implica in mod direct (participant, co-participant sau beneficiar) sau indirect (consultant, sprijin).

Viitoare ministerele implicate nu trebuie sa lucreze "in spatele usilor inchise", cu un plan intangibil. Cu siguranta, exista la nivelul multor companii sau fonduri de investiti prezente pe piata din Romania numerosi specialisti ce pot pune umarul in sens pozitiv pentru a construi o poveste durabila de succes.

Munca proactiva in paralel (privatul in parteneriat cu statul si viceversa) poate crea o entitate puternica la nivel economic si financiar ce aduce plus-valoare la nivel politic si social.

5. Tehnica follow-up. Practic, venind in continuarea punctului (3), orice proces are nevoie de un sistem de urmarire si de incheiere constante.

Cu alte cuvinte, un follow-up constant va ajuta ministerele implicate in gestionarea mult mai eficienta a Fondului si flexibilizarea acestuia, in sens pozitiv, tocmai pentru a constitui un canal de comunicare pe doua sensuri (entitati implicate si entitati beneficiare) constant si bine pus la punct ce va intari practic (in timp) brandul tarii la nivel intern si regional.

Radu Delicote este analist si consultant. Pasionat de marketing politic, a lucrat in campanii locale, nationale si internationale. In prezent este Head of Strategy in cadrul Smart Link Communication.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Citeste si:
Dan Barna își anunță susținerea pentru Cătălin Drulă la şefia USR: ”Am încredere în capacitatea lui de a duce organizaţia mai departe”
Dan Barna își anunță susținerea pentru Cătălin Drulă la şefia USR: ”Am încredere în capacitatea lui de a duce organizaţia mai departe”
Dan Barna, fost președinte al USR, a declarat, după ce Cătălin Drulă şi-a anunţat candidatura la şefia USR, că ”lupta pentru destinul României va fi una grea”. Barna apreciază că...
Scandal în PNȚCD. Aurelian Pavelescu, acuzat că a produs multe ”găuri negre” legate de vânzarea unui sediu
Scandal în PNȚCD. Aurelian Pavelescu, acuzat că a produs multe ”găuri negre” legate de vânzarea unui sediu
Comitetul Naţional de Conducere al PNŢCD îl acuză, sâmbătă, pe Aurelian Pavelescu de ”management defectuos” şi de multe ”găuri negre” legate de vânzarea unui sediu. Imobilul ar fi...