In tot tumultul ultimelor zile, pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, ca initiativa legislativa in procedura de urgenta, a fost introdus (si votat ulterior) un proiect trecut (votat) si in Senat (Camera Superioara), care scoate de sub efectele legii 109/2011 (si 111/2016) o serie mare de companii aflate in subordinea statului.
Cu alte cuvinte
Managementul acestor companii (unele cheie) nu va mai fi obligat sa se supuna regulilor firesti de conduita economica, financiara si morala de functinoare - regulile Guvernantei Corporative.
In plus, pentru a completa reteta, orice companie de stat (sau cu capital majoritar de stat) poate intra sub incidenta exceptiei printr-o simpla hotarare de guvern.
Citeste amanunte: Conducerea a aproape 100 de mari companii de stat va fi numita politic
De ce ne intereseaza acest lucru
Dintr-un simplu motiv: sunt bani publici la mijloc. O companie condusa profesionist, cu simt de raspundere, planificat pe termen lung va fi la plus. Iar o companie de stat cu aceste atribute mentionate va aduce castig si plus-valoare bugetului de stat si comunitatilor locale direct dependente (industrial) de aceasta.
Unei companii conduse emotional, fara criterii pre-stabilite si cu interese politice in detrimentul celor economice, ii va lipsi puterea de negociere concurentiala, capacitatea investitionala si, in final, relevanta.
Altfel spus, devine gaura neagra
Care, in loc sa produca bani si sa contribuie in mod pozitiv la bugetul de stat (obiectul intrinsec de existenta), va avea nevoie de peticiri continue si constante.
Tot din bani publici (sume ce ar fi putut fi alocate catre alte domenii cu nevoie hemoragica de bani).
Si se intra intr-un cerc vicios: compania va functiona pe sistem de avarie, va fi tinuta in viata (economica) artificial, doar pentru a satisface nevoi si simpatii de ordin politic, nicidecum de business sau dezvoltare.
Ce este de facut?
Gandirea guvernantei corporative ca arma folosita eficient ar fi ajutat Executivul prin actiuni de diplomatie economica: Guvernul, prin reprezentantii sai (inclusiv prim-ministrul), ar fi putut deveni un veritabil si vigilent paznic pentru companii.
Ar fi reusit sa intervina sanctionand institutional (atunci si acolo cand si unde era cazul) cand interesele companiilor nu ar fi fost respectate sau obiectivele acestora neindeplinite conform Guvernantei Corporative.
Din pacate, s-a ratat o sansa reala si palpabila de a fi recuperat un deficit de imagine acumulat la nivelul lunilor ianuarie-noiembrie.
Iar insusirea Guvernantei Corporative ca ghid de bune practici, cu rezultate pozitive, era consecinta directa a acestei sanse.
Cu toate acestea, mingea este in terenul prezidential: decretul legii nu ar trebui adoptat (conform Constitutiei), ci intors in Parlament alaturi de un pachet mai mare de legi ca semn de atragere a atentiei asupra numeroaselor sincope de legiferare (si corectarea fara echivoc a acestora).
Din acest punct de vedere (institutional), ianuarie este o luna cruciala - se va duce o batalie cu consecinte de imagine in plan intern si extern ce va avea o nota de plata inclusiv la nivel electoral (post 2019).
Guvernanta Corporativa (legiferata de 2 ori) trebuie sa ramana Constitutia de functionare pentru orice companie cu actionariat majoritar de stat.
Fara aceasta, exista riscul de faliment moral, institutional si, pe termen mediu, chiar economic. Consecintele pot fi ireversibile pentru multe entitati aflate in subordinea statului ce ar rezulta in esec, somaj si ruinare financiara. Totul din/cu bani publici.
Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.