Ziare.com

Suveranitatea la raft a Romaniei

de Mircea Cosea, profesor universitar
Vineri, 22 Mai 2020, ora 10:41

   

Suveranitatea la raft a Romaniei
Mircea Cosea
Iata o veste la fel de grava ca cea a deceselor de coronavirus: Mai multe modificari legislative care au avut loc luna trecuta si care au intrat in vigoare din 16 mai dezavantajeaza producatorii autohtoni si vor induce in eroare mii de cumparatori.

Citeste toate textele scrise de Mircea Cosea pentru Ziare.com

Potrivit Legii nr. 28/2020 care a venit in completarea Legii nr. 321/2009, cea mai mare schimbare este aceea ca nu vom mai vedea la raft produsele romanesti si asta pentru ca au fost interzise la raft cuvintele "produs in Romania".

Astfel, comerciantii nu vor mai putea afisa faptul ca este vorba despre produse romanesti, ceea ce va face ca acestea sa fie mai greu de identificat.

Totodata, s-a eliminat si obligativitatea comerciantului de a acorda spatii distincte de expunere si vanzare a produselor romanesti si obligativitatea de a avea in magazin 51% dintre produse, doar romanesti, indiferent ca e vorba despre carne, oua, legume, fructe, miere de albine sau produsele lactate si de panificatie.

Motiveaza-ti angajatii cu mixul perfect de beneficii extrasalariale! Alege cardul de masa Up Dejun cu cost 0 si ai abonamente medicale Regina Maria de la 3 EUR/angajat. Afla mai multe AICI!

Adrian Radulescu, presedintele Asociatiei Fermierilor din Romania si fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii, a explicat ca am fost obligati de Comisia Europeana sa schimbam legea pentru ca altfel am fi luat foarte multe amenzi, Romania facand o ilegalitate.

Daca ar fi fost prezentata la televizor de catre domnul secretar de stat Raed Arafat, poate ca ar fi fost perceputa la adevaratul ei nivel de gravitate, dar nu s-a bucurat de un asemenea privilegiu si a trecut aproape neobservata.

Gravitatea ei consta in condamnarea pe termen nelimitat a Romaniei de a fi doar o piata agro-alimentara de desfacere pentru produsele de import, privata de posibilitatea valorificarii interne prin procesarea recoltelor sale vegetale si animale, aflata in imposibilitatea garantarii securitatii alimentare a cetatenilor sai.

Poate pentru unii dintre stimatii cititori ceea ce afirm poate parea o exagerare.
Voi incerca in cele ce urmeaza sa-mi justific afirmatiile.

Mai intai, despre sensul si importanta sintagmei "produs in Romania". Este similara cu "made in..." si are o istorie nu numai interesanta, dar si plina de invataminte.

Cum a aparut made in...

In a doua jumatate a secolului XIX, pe la 1860, cea mai performanta si moderna arma a infanteriei era pusca englezeasca Peabody-Martini. Atunci, ca si acum, existau imitatori, o manufactura din Bavaria copiind pusca englezeasca (La acea data marele J.W von Goethe scria ca "bavarezii sunt un popor atat de romantic incat nu vor fi niciodata atrasi de industrie", dar istoria l-a contrazis).

Imperiul Otoman a cumparat pustile de la bavarezi si a fost un dezastru. Calitatea execrabila a armelor produse in Bavaria a creat un scandal diplomatic si s-a ajuns chiar la destituirea comandamentului otoman care se facea vinovat de achizitie.

Incidentul a fost un moment de importanta istorica pentru ca a generat prima politica importanta si coerenta de protectie a brevetelor si a proprietatii intelectuale.
Marea Britanie a hotarat sa marcheze produsele sale cu "Made in England" pentru a se apara de imitatori si falsuri.

Istoria economica ne spune ca prim-ministrul de atunci, William Gladstone (1868), a considerat "Made in England" ca pe un "simbol de suveranitate si de prestigiu national".

Perfect adevarat! Fiecare dintre noi am orientat deciziile noastre de consumator in functie de provenienta produsului si am considerat garantii absolute ale calitatii un
"made in Germany" sau un "Swiss made" etc.

Concluzia: "produs in Romania" ar trebui sa reprezinte pentru noi (dar si pentru altii) nu numai locul de fabricatie, ci si un simbol al tot ceea ce reprezinta Romania in contextul contemporaneitatii: capacitatea de a cerceta, de a crea, de a fabrica si de vinde pe o piata concurentionala; capacitatea de a imbina traditia cu modernitatea, capacitatea de a oferi calitate competitiva intern si extern, dovada talentului si profesionalismului producatorului roman, dovada efortului si competentei decidentilor politici de a dezvolta si sustine productia interna.

Trecand peste istorie si teorie, trebuie sa spunem ca gravitatea deciziei de a interzice "produs in Romania" la raft in magazine si de a renunta la obligativitatea acordarii de spatii distincte produselor romanesti este cu mult mai mare in contextul concret al realitatii acestor ultimi doi ani.

Romanii incepusera sa cumpere "produs in Romania"

Din 2018 se remarca o crestere extrem de importanta a orientarii consumatorului roman catre produsele agro-alimentare produse in tara. Explicatia este mai ampla, dar se poate baza pe doua tendinte: prima, dorinta de a avea produse sanatoase si cat mai proaspete, fiind din ce in ce mai constientizat pericolul excesului de E-uri si chimicale ale produselor importate.

Fenomenul s-a accentuat dupa dezvaluirea politicii de dublu standard al exporturilor de produse alimentare ale Uniunii Europene catre tarile Europei estice.

A doua, manifestarea unui inceput de atitudine "pro-romaneasca" a cumparatorului care intelege din ce in ce mai bine ca trebuie sa sprijine prin consumul sau producatorii romani.

Interzicerea afisajului aduce prejudicii grave celor doua tendinte manifestate mai sus, in sensul efectelor pe care le va avea "instaurarea unei politici de dezorientare si inselare" a consumatorului, care nu va mai avea posibilitatea exprimarii propriei vointe in alegerea produsului, fiind privat de orice informatie asupra provenientei acestuia.

In acelasi timp, se poate considera o incalcare a principiilor liberei concurente atata timp cat subiectul (cumparatorul) nu se poate orienta in functie de unul dintre cele mai importante criterii ale alegerii sale: provenienta produsului.

S-ar putea obiecta ca, in cadrul unei piete unice, informatia "produs in UE" ar fi suficienta, dar nu este si in cazul de fata, deoarece s-a demonstrat ca exista un dublu standard de calitate in functie de zona sau tara in care se exporta si consuma produsele alimentare (deosebirea dintre Europa Occidentala si cea de Est).

Gravitatea este inca si mai evidenta daca ne referim la masurile necesare iesirii din criza, pe care guvernantii le numesc "masuri de reconstructie a econoimiei". Una dintre cele mai importante masuri este cea a "producerii in tara a tot ceea ce se poate produce", dupa cum spunea domnul prim-ministru Ludovic Orban.

Pai, nu procesarea produselor noastre agricole este cel mai bun si simplu mod de a produce tot ceea ce se poate produce!? Nu produsele romanesti, la raft, anuntate ca sunt romanesti ar fi cel mai bun mijloc de a incuraja productia interna in lupta de concurenta cu patrunjelul olandez si cu mararul italienesc!?

Nu am incuraja si ajuta pe consumatorul roman sa manance sanatos si proaspat de la cultivatorul roman si nu de la angrosistul spaniol, olangez, italian sau de unde o fi el prin UE!?

Mai exista ceva extrem de grav, faptul ca aceste reguli au fost impuse de catre Uniunea Europeana. Domniile lor de la Bruxelles au dreptate si nu pot fi invinuiti, deoarece isi apara interesele si propriii lor producatori, reducand printr-o simpla decizie orice concurenta romaneasca si ingropand pe termen lung viitorul agricultorului si procesatorului roman.

Desigur, ne putem intreba de ce Guvernul Romaniei nu a avut nicio reactie, dar cred ca inainte de a intreba Guvernul trebui sa intrebam pe cei care au datoria sa ne reprezinte si sa ne apere interesele, adica "detasamentul de europarlamentari romani".

Este de neinteles, dar, mai de graba, inadmisibil comportamentul acestor persoane care nu justifica cu nimic locul si responsabilitatea pe care o au ca reprezentanti ai Romaniei intr-un for care, iata, ia masuri nefavorabile Romaniei.

Sunt necunoscuti, nevazuti si dezinteresati. Unii dintre ei isi manifesta prezenta uneori doar in talk-show-uri la televiunile din Bucuresti sau dau sfaturi de la Iasi cum sa ne ferim de guturai.

Din informatiile pe care le am, singurii europarlamentari care au reactionat si au incercat sa atraga atentia Comisiei asupra acestei probleme au fost Rares Bogdan si Cristian Busoi. Bravo lor, dar ar fi trebuit sa se coalizeze toti europarlamentarii, indiferent de partid, pentru a clarifica situatia.

Speranta ramane la noi, la cetatenii romani care trebuie sa ne coalizam pentru a salva si sustine agricultorii si procesatorii romani. Este spre binele nostru sa mancam mai ieftin si mai sanatos, de aceea, va propun sa credem si noi in principiul "Buy Romanien" sau "Romania First", invatand ceva de la americani.

Unii ar zice ca promovam protectionismul si ca nu suntem solidari cu celelalte tari membre si cu principiile pietei unice europene. Posibil, dar mai intai trebuie sa ne convingem ca si celelalte sunt solidare cu noi, asa dupa cum meritam ca membra a UE cu drepturi depline.

P.S: Daca Uniunea Europeana nu este de acord cu "produs in Romania" ar fi de acord cu "Produs in Germania de catre romani"? Ma refer la sparanghel, capsuni, cirese, cartofi, ceapa etc, etc, etc.

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre produs in Romania interzis
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5517 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
16 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Tov. profesor, inteleg ca legea X ii dezavantajeaza NUMAI pe

producatorii romani, ceilalti europeni avand toate drepturile :)))
Este nasol rau de tot!
Puteti oare cita textul acestei legi?
Ca sa vedem cu totii vrajmasia Europei la adresa firavei Romanii.

PS Am inteles ca sunteti cadru (didactic) la ASE, cu state de salariu vechi de tot... Si cu obiceiuri ad-hoc :))) Mai aveti multi colegi de generatie?

 

Notiunea de patriotism e luată la misto

Notiunea de patriotism e luată la misto in Romania tocmai pentru ca politicienii să considere firesti astfel de cedări.

 

suveranitatea de raft....

oare in ce domeniu romania este suverana...
in romania nimic nu misca fara aprobare de la brussels sau washington. ce mai conteaza suveranitatea castravetilor, cartofilor etc.

 

Si totusi...

Stimate d-le prof. univ. Mircea Cosea, sa stiti ca ieri m-am conversat expre cu de-ai nostri care traiesc in Germania si Franta, pe subiectul etichetelor “Hergestellt in Deutschland" respectiv “Produit Français". Si unii si altii s-au mirat de interdictia dictata de birocratii de la Bruxelles.

La nemti promovarea produselor traditionale de regiune e foarte populara, ceea ce merge exact in ideea promovata de la Bruxelles, de “Europa a regiunilor". Exact asta facem si noi deja prin “Magiunul de Topoloveni".

Din Franta am primit o serie de poze cu felul in care e marcata provenienta franceza a produsului, dar intrucit ziare.com nu da posibilitatea incarcarii de poze, incerc sa descriu etichetele de promovare:
- sunca de pui, eticheta spune “volaille française" (pasari de casa franceze) pe un fundal al tricolorului francez
- pasta de rosii, eticheta spune “tomates cultivées dans le sud-ouest" (alaturi de tricolorul francez) elocvent nu ?
- cappelletti cu spanac, eticheta spune “Fabriqué en Provence"
- caserola cu pulpe de pui, eticheta spune “volaille française" exact ca in exemplul de mai sus cu sunca de pui
- solutie de curatat scoica de wc, eticheta spune “Fabriqué en France" si tricolorul francez
- “galetttes au sarrasin & jambon emmental" (clatite cu hrisca si jambon emmental), eticheta spune “le porc français" cu litera O imitind ritul porcului si 2 urechi de porc deasupra literei, totul pe un fundal de tricolor francez

Deci totusi exista solutii de promovare, ceea ce inseamna ca cineva de la noi s-a dus la UE cu temele nefacute...
Dl Adrian Radulescu din postura sa de secr de stat in ministerul Agriculturii a negociat la vremea respectiva lucrurile ?

Oare era asa de greu sa se plimbe la Bruxelles prin supermarket-uri, sa faca poze cu etichete care promoveaza produse alimentare belgiene, sa le tipareasca pe niste coli A4, iar a doua zi sa mearga la negocieri cu albumul sub brat ? Dar ptr asta TREBUIE SA-TI PESE...

Sorin Aradean - Timisoara

 

Stimate, d-le romann

Discutia inceputa de dvs. poate continuaa pe trei teme:
1.In eopca globalizarii PIETEI NATIONALE nu mai exista problema "negativa" a actionariatului strain, deoarece nici in Germanua ori SUA nu mai exista ECONOMIE NATIONALA!
Cita vreme "maria sa" investitorul strain creaza locuri de munca, plateste salarii, impozite, realizeaza cladiri si infrastructura industriala, comerciala sau agricola (pe care de asemenea plateste impozite) el este binevenit in Romania!Economia Nationala nu mai exista in tari cu economie de piata, ea fiind caracteristica comunismului, ca economie de Stat!
2.Problema Romaniei este ca datorita nefunctionalitatii - adica TOXICITATII mediului economic si institutional, investitorii industriali si agricoli majori nu vin in tara, unde indicele de competitivitate este sub-african, 74!Spre comparatie, indicele Ungariei 52, doar cu 20 de puncte mai BUN decit al Romaniei, a atras o puzderie de investitori industriali in ultimii 2 ani!
3.Asa cum bine aratati, antreprenorii, managerii, oamenii de afaceri romani nu au "statura investitionala", de aceea nu exista mari afaceri industriale si agricole, iar aceasta situatie poate fi compensata doar printr-un proiect de tara care sa creieze mediul economic functional, incit capitalul industrial strain sa construiasca uzine si fabrici industriale, astfel ca romanii sa nu mai fie nevoiti sa plece CAPSUNARI cu plata mizera in Vest, sacrificind sanatatea, familiile si viitorul Romaniei!
Odata cu localizarea masiva a industriilor in Romania, se vor forma si oameni de afaceri, administratori si investitori romani, care vor prelua experienta si resursele nationale create, spre dezvoltarea CAPITALULUI ROMANESC!
Fara o dezvoltare industriala a tarii populatia este nevoita se migreze economic, iar treptat devenim anexa agricola a UE datorita vinzarii pamintului agricol catre strainii cu bani si capacitatea de a-l prelucra.Asa ca este reala posibilitatea de a deveni capsunarii strainilor in propria tara, impreuna cu populatia din agricultura de subzistanta a zonei rurale.Adica scalvi moderni - dar NU pe MOSIA NOASTRA!

M-am uitat peste cele doua legi si

iata ce-am gasit:

Legea 321/2009:
Capitolul IV Obligații speciale ale comerciantului
Articolul 10 Comerciantul poate acorda, prin ințelegerea părților, spații distincte de expunere și semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, in funcție de țara de origine.
(la 15-05-2020, Articolul 10 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din LEGEA nr. 28 din 27 martie 2020, publicată in MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 01 aprilie 2020 )

Legea 28/2020:
Art. I. -
Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, republicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 761 din 29 septembrie 2016, se modifică și se completează după cum urmează:

8. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:
"
Art. 10. -
Comerciantul poate acorda, prin ințelegerea părților, spații distincte de expunere și semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, in funcție de țara de origine."

Cele doua articole sunt identice. Unde-i diferenta pe care oricit m-am straduit n-am reusit s-o identific?

 

Producem sau nu

Ce produce Romania se vinde undeva, nu se arunca! Problema e alta: fabricile romanesti au actionariat strain si tot profitul pleaca din tara; cu alte cuvinte, ne-am distrus capitalul romanesc.
Romaniei ii lipsesc antreprenorii, menegerii, oamenii de afaceri;
Suntem un fel de sclavi pe moșia noastra!

 

Daca UE

a interzis doar "Produs in Romania" si accepta "Produs in Spania" ,de exemplu, e grav! Daca insa toti scriu "Produs in UE" nu avem decat sa deschidem magazine separat cu produse romanesti (chiar exista cu numele firmei producatoare) si sigur le vom identifica usor.

 

Dle Coșea,

dacă produsele romanești sunt de calitate, se vor vinde singure. Prea multă vreme am fost obligați să cumpărăm cu forța tocană de legume expirată și pește congelat de ani de zile. Va trebui să cumpărăm din patriotism roșiile lui Dragnea (contaminate mai ceva ca cele din import) numai pentru că sunt romanești ? Sau să mergem numai la Mamaia cu aproape 1000 de euro pe noapte, de persoană (și astqa in extra sezon) doar ca să sprijinim niște bișnițari din turismul romanesc? Dacă pretindem libertate de circulație in toată Europa, putem pretinde și mărfuri de calitate, chiar dacă sunt din import ?

 

Bine zis-bine scris

Politica unor tari care stabilesc reguli in UE este foarte simpla.Ce este al meu-este al meu si nu te atingi de el ce este al tau este si al meu.

 

Asa cum arata profesorul Cosea, aceasta lege este antinationala si

va da o lovitura de moarte productiei agricole romanesti.
Personal urmaream sa cumpar de la Kaufland carne de porc ROMANEASCA, aflind intimplator ca este net superioare celei din tarile UE, nu mai spun care fiindca romanii stiu bine asta.
Pentru cei cu situatie financiara buna masura nu schimba cu nimic situatia, deoarece carnea pachetizata, mai scumpa va purta denumirea producatorului romanesc, insa prostimea va cumpara carne proasta de import din galantar, ea fiind consumatorul tinta al UE care nu trebuie sa stie ce cumpara...
La un eveniment de familie la care am fost invitat la rudele de la tara, am constat ca gratarul si friptura din carne de porc servita de ei era foarte buna si gustoasa!
Mirat de faptul ca de regula nu se serveste la musafiri carne de porc "de casa", am intrebat daca au taiat porcul recent.
Marea mirare mi-a fost cind mi s-a spus ca-i carne de porc romaneasca, luata de la Kauflandul din Tg. Jiu!
Din momentul acela, am cumparat doar carne de porc romaneasca, cu anuntul "produs in Romania", marcata cu steagul national pe eticheta!
In situatia de acum, nu-mi ramine decit sa cred pe cuvint vinzatorii ca imi vind carne de porc romaneasca, fie sa-mi cresc propriul grasun, ca sa scap de carnea de porc proasta pe care mi-o vira pe git, apartenenta la UE!

 

Din punct de vedere istoric...

...suveranitatea Romaniei a fost anulata inca din timpul monarhiei, odata cu inceperea celui de al doilea razboi mondial. De atunci Romania nu a mai fost suverana. Nici macar in timpul perioadei de dictatura comunista ceausista. Romania a iesit din Tratatul de la Varsovia? Nu. Romania a iesit din piata cominternista numita CAER si care a fost dominata de fosta Uniune Sovietica? Nu.

Dupa cate stiu, in cadrul Uniunii Europene nu se pot acorda avantaje economice discretionare, nici macar pentru pentru propria tara sau popor. Altfel, in ce consta uniunea economica europeana? De a-si face fiecare avantaje in propria tara?
Pentru ca romanii sa cumpere produse si servicii romanesti nu exista decat o singura solutie: romanii sa produca cel putin la aceeasi calitate si la preturi cel mult egale cu produsele si serviciile din celelalte state din Uniunea Europeana. Si, desigur, in cantitati suficiente, conform nevoilor populatiei. In situatia istorica actuala, suveranitatea economica nu se poate obtine decat prin iesirea Romaniei din Uniunea Europeana. Adica un un ROexit.

 

Cine mama lui de coada de topor a propus si cine a votat asta?

Ca sa ne fie bine ar trebuie sa folosim in primul rand produse facute local. Asa vor deveni si mai bune si mai ieftine. Dar trebuie o campanie mediatica puternica, incisiva si de durata. Iar daca producatorii romani trec din proprie initiativa pe eticheta"Produs in Romania", alaturi de campania "cumpara produs romanesc", nici nu mai trebuie rafturi separate sau etichete pe rafturi. Ne trebuie o constientizare a puterii consumatorului asupra comertului si productiei.

 

Acest articol are ceva mincinos in continut!

Dle Cosea, te intreb daca ai nepoti,ai fost cu ei la gradinita?
In toata EU, produsele ce se vind pe piata, au denumirea producatorului, cu adresa localitatii si a tarii de origine!
De exemplu pe produsele ce sta ca tara de origine Olanda, eu nu le cumpar! Pe capsuni daca scrie Spania sau Italia ma duc mai departe la un magazin ce vinde greceste!
Intrucit trebuie sa iau pina la sfirsitul vietii medicamente de ininima, nici nu vreau sa mai aud de un medicament produs in China sau India!
Sunt mii de exemple si sunt satul si ma doare capul de "faknews-urile" ce te incojoara in toata tara!
De ce nu te informezi ce politici au majoritatea guvernelor dupa aceasta pandemie:-sa sutina si sa reclame cit mai mult vinzarea produselor nationale, pentru a se sprijini intreprinderile autohtone!
Concluzia mea este ca ori sunteti cu totii cumparati de marile puteri economice, ori sunteti tradatori pentru o mina de "techini", avind in vedere si ce oameni trimiteti sa reprezinte tara la Bruxelles, ca acest Terhes sau Grapini!
Fructe si legume trebuie vindute in piata la taraba si nu rosii made in Holand la pachet de 200 de grame, coapte cu adaos chimical ce este nociv vietii fiintelor de pe pamint!
Ca avem si excroci fara scoala, asta e cunoscut de mult, cind la taraba el iti vinde rosii romanesti, ca doar leau produs romanii in serele din Sicilia sau Catalonia.

 

Așa să fie?

Din cate am ințeles citind legea nu se interzice nimic, doar se abrogă obligația de a avea un anumit volum de mărfuri și de a afișa "made in Romania".Dar comercianții pot să o facă la libera alegere cf art 10 "Comerciantul poate acorda, prin ințelegerea părților, spații distincte de expunere și semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, in funcție de țara de origine." In plus nimeni nu oprește producătorul de a scrie pe etichetă unde e fabricat produsul și nimeni nu ma oprește pe mine cumpărător să citesc eticheta! Țara arde și baba se piaptănă....

 

Mai incerc o dată..

..in beneficiul celor care fie nu au timp sau chef să citească legea, fie nu ințeleg. Articolul e tendențios. Producătorul poate să scrie made in ce vrea el pe marfă. Comercianții pot să organizeze rafturile cum vor și să scrie ce cred că atrage clientul, inclusiv "raft cu roșii romanești" dacă nu ii deranjează ligamentarea. De asemeni pot vinde și 90% produse autohtone dacă așa cred ca au profit. Diferența e că legea veche ii obliga să vandă un volum minim (ceea ce nu e chiar ok pentru că nu ar trebui că statul să impună unui comerciant ce să vandă) și la un anume tip de afișaj. Acum cele două condiții nu mai sunt obligatorii. Nu sunt nici interzise. Serios, nu e chiar așa de greu.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor