Privatizarea companiilor cu pierderi: cand, cum si de ce? - Interviu

Pe fondul noului acord al Romaniei cu Fondul Monetar International, ce va pune accent si pe restructurarea companiilor de stat, Guvernul simte presiuni si mai mari pentru a realiza planurile de vanzare a unor pachete minoritare sau pentru privatizarea acestor societati.

Oficialii FMI deja au dat un ultimatum Guvernului in privinta companiilor de stat cu mari datorii: fie inchideti, fie vindeti.

Pe lista societatilor care vor fi monitorizate au fost incluse si Tarom, Oltchim, Posta Romana, Electrica Transilvania Nord si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia. De altfel, in scrisoarea de intentie catre FMI, autoritatile s-au angajat sa lichideze activele neviabile ale Companiei Nationale a Huilei Petrosani, cel mai mare datornic la stat, precum si ale Termoelectrica.

In plus, CFR va fi obligata sa inchida 20 la suta din reteaua sa, daca nu va reusi sa gaseasca un investitor, in timp ce, pentru CFR Calatori, se estimeaza o majorare a tarifelor.

In 2011, Guvernul trebuie sa scoata la vanzare un pachet minoritar de actiuni al CFR Marfa si sa caute un investitor strategic si pentru Tarom.

Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizarii, a explicat, intr-un interviu pentru Ziare.com, ca aceste privatizari sau vanzari de pachete minoritare nu pot fi realizate, totusi, peste noapte, fiind nevoie de evaluari care sa ia in calcul impactul acestor masuri, nu doar pentru a stabili valoarea de piata a companiilor respective.

Care credeti ca sunt primele companii de stat care ar putea fi privatizate?

Eu nu am vazut un plan coerent de privatizare al Guvernului, ci, mai degraba, un plan destul de modest de vanzare a unor pachete de actiuni la diferite companii, care nu pot fi asimilate unui proces de privatizare.

Separat, exista o alta lista de societati comerciale care au datorii, inclusiv la stat, si care au facut obiectul analizei si deciziei Guvernului impreuna cu Fondul Monetar International, acesta fiind interesat sa nu mai apara cu datorii la stat, de aici a pornit discutia.

Acolo sunt mai multe societati comerciale, nationale, care ar trebui sa fie privatizate, desi Guvernul nu a luat o decizie in privinta societatilor nationale din domeniul carbunelui, ci a luat tot decizia de a pune pe lista de privatizari CFR sau Oltchimul, societati mari, de altfel.

Acestea pot fi privatizate. Problema este ca privatizarea lor trebuie sa aiba la baza o evaluare, in primul rand pentru a sti ce se intampla acolo, nu doar pentru a stabili valoarea de piata a unei societati, ci pentru a vedea ce se intampla in aceste societati si pentru a lua masuri de restructurare, pe termen scurt, in asa fel incat sa se stopeze pierderile.

Spun asta si tinand cont si de o experienta anterioara, in care am observat ca, pana la privatizare, societatile care faceau parte dintr-un plan de acest gen inregistrau pierderi in continuare, uneori chiar se dublau pierderile. Si atunci, trebuie, pana la data la care se privatizeaza in mod efectiv, sa se ia masuri de restructurare, in asa fel incat piederile sa se stopeze, iar valoarea de piata a unei companii sa creasca, nu sa scada mai mult.

Cand s-ar putea incepe procesul de privatizare al acestor companii?

Perioada de pregatire iti ia timp, nu poti sa o faci peste noapte. Cu cat societatea este mai mare, cu atat durata de a face evaluare si de a oferi la vanzare societatea respectiva este mai mare. Daca luam cazul Companiei Nationale a Lignitului sau Oltchim, de exemplu, trebuie pregatite din timp, nu le poti privatiza intr-o luna, doua. Trebuie sa faci o evaluare, sa vezi ce este acolo si sa le redresezi un pic, altfel degeaba le vinzi.

Sigur, scopul principal este sa reduci pierderea si sa recuperezi arieratul fiscal, adica datoria la stat, dar nu sunt atat de optimist in privinta asta.

Pe lista de monitorizare sunt incluse Posta Romana si Tarom. Cand s-ar putea lua in discutie privatizarea lor?

Posta Romana nu poate fi privatizata doi ani de acum incolo, deci, pana in 2013, cand se liberalizeaza aceasta piata, nu putem discuta de asa ceva. Ea trebuie restructurata si exista un plan.

In privinta Tarom-ului, desi s-a incheiat un acord de parteneriat cu Air France, eu cred ca trebuie sa mearga pe dezvoltarea marketingului si a vanzarilor si sa incheie, in continuare, parteneriate, ca sa aiba o pozitie de piata ceva mai solida, in asa fel incat valoarea ei de piata sa fie mai ridicata si, la momentul potrivit, sa se privatizeze. Nu vad o privatizare peste noapte acolo, mai degraba conteaza redresarea financiara. Trebuie pus accent pe management financiar, pe marketing si vanzari.

Petrom a luat, recent, decizia de a inchide rafinaria Arpechim, fiind disponibilizate 700 de persoane. Se poate intampla asa ceva si in cazul altor companii in care statul detine actiuni?

Arpechim Pitesti are o problema. Este o piatra de gat a Petromului, unde a inregistrat pierderi. Pe de alta parte, ofera etilena si propilena Oltchimului, care stau la baza productiei de PVC. Desigur, Oltchim poate sa se aprovizioneze si din alta parte, nu e asta o problema, dar, la un moment dat, s-a pus problema vanzarii celor doua instalatii sau chiar a intregii rafinarii. Eu cred ca, ea fiind o piatra de gat pentru Petrom, la fel ar fi si pentru Oltchim, care si asa are multe datorii.

Acelasi lucru se poate intampla cu oricare din societatile care, in momentul de fata, fac parte dintr-o lista de privatizari. Nu ma refer la cele din care se vand pachete minoritare pentru ca, intamplator, societatile acelea sunt profitabile.

Dar Compania Nationala a Lignitului, CFR Marfa, CFR Calatori, Oltchim sunt tocatoare de bani, nu fac bani. Si asta este o mare problema. Deci este foarte posibil sa se intample ceva asemantor si in aceste societati, desi la CFR nu ma astept, pentru ca tine de interes strategic. Iar CFR Calatori este subventionat de stat.

Care sunt principalele avantaje ale vanzarilor pachetelor minoritare?

Sunt doua aspecte: unul tine de cresterea lichiditatii pietei de capital. E vorba de societati mari. Dintr-o alta perspectiva, societatile care sunt listate au o obligatie pe latura guvernantei corporative, dar si a transparentei financiare. Trebuie sa fie mult mai transparente decat societatile care nu sunt listate. Sa spunem ca asta ar fi un punct pozitiv, desi si problema transparentei raportarilor la care sunt obligate societatile listate trebuie analizata cu atentie.

De multe ori, Bursa solicita informatii care depasesc putin pragul unei transparente uzuale si pot ajunge la secrete comerciale. Asta este si motivul pentru care unele societati nu doresc sa se listeze la bursa, ca sa nu ofere informatii cu privire la dezvoltarea unor produse in viitor. Nu ai o garantie cu privire la protectia informatiei respective.

Dar exista aceste doua avantaje: unul ca societatile listate sunt obligate sa publice rezultatele financiare mult mai des decat o societate nelistata si asta constituie o presiune la adresa lor.

Pe de alta parte, lichiditatea pietei de capital creste si gradul de capitalizare la fel. Si asta este un lucru bun, desi piata de capital din Romania nu va cunoaste o crestere ca in Cehia sau in Polonia, pentru ca, in Romania, nu este incurajata dezvoltarea pietei de capital.

Ministerul Finanțelor împrumută 500 de milioane de lei de la bănci. Totalul licitat a depășit oferta cu peste jumătate

Ministerul Finanțelor a vândut obligațiuni de stat în valoare de 500 de milioane de lei, cu o maturitate de peste patru ani și jumătate, luni, 16 septembrie. Randamentul mediu de adjudecare a...

Un gigant auto forțează nota. Se opune amânării obiectivelor privind emisiile poluante și “își pune în cap” toată industria

Stellantis NV, al doilea cel mai mare producător european de mașini, se poziționează contra curentului cu privire la noile reguli europene legate de emisiile poluante ale autovehiculelor, care...