7 probleme ale sistemului de salarizare din Romania

Joi, 08 Februarie 2018, ora 08:04
6388 citiri
7 probleme ale sistemului de salarizare din Romania

Exista doua instrumente cu care un stat sanatos poate interveni in angrenajul economico-social.

Unul e fiscalitatea: o guvernare sanatoasa o foloseste nu doar pentru a aduna bani la bugetele publice: ci si - sau mai ales - la modelarea economiei, stimularea directiilor rentabile in acord cu viitorul si la mentinerea echilibrelor macroeconomice fara de care ar fi vraiste de sus si pana jos. Asta e singurul instrument prin care un stat sanatos poate interveni intr-o economie de piata sanatoasa.

Instrumentul prin care se poate interveni in angrenajul dintre economie si societate e sistemul salarial - care poate fi influentat cu mare usurinta, astfel incat societatea sa arate intr-un fel sau... in alt fel: fiecare dintre noi poate spune fara greseala cam in ce fel arata societatea noastra de azi.

Romania a folosit prost, neadecvat si, as spune, cu o inconstienta criminala ambele instrumente: in niciun moment guvernele Romaniei nu s-au slujit de ele pentru dezvoltare, ci doar in cheie populista.

Daca aruncam un ochi chiar in trecutul recent, observam ca delirul populist al guvernelor a fost temperat doar punctual si numai de 2 entitati: fie organismele financiare internationale care au introdus conditionalitati pentru a fi sigure ca statul ramane solvabil; fie Banca Nationala a Romaniei, acolo unde, pe tabloul de bord, se vad foarte clar marginile santurilor.

Inainte de-a vorbi de salarii sa mai spunem un lucru - haosul din aceste zile a fost creat de o combinatia exploziva de factori:

  • schimbarea intempestiva, in graba si fara studii de impact a unuia dintre cele mai sensibile sisteme din orice stat (cel salarial) +
  • lucru facut de niste oameni de-o incompetenta violenta, care au urmarit alte scopuri decat folosirea adecvata a instrumentului salarial +
  • cu un sistem administrativ pe care numai rabdarea noastra nu-l vede in colaps: pentru ca de colaps vorbim atunci cand ministerele Muncii si al Finantelor nu au nici suportul logistic necesar (ca banii de digitalizare s-au furat) si nici mecanismele administrative simple prin care o masura de politici publice poate fi implementata fara socuri.

Sub cele 3 de mai sus - care sunt doar partea vizibila a icebergului - stau problemele de fond ale salarizarii in Romania.

Citeste mai multe informatii despre scandalul salariilor:

Le insiram mai jos - in toata penibila lor simplitate - iar numerele cu care le numerotam NU inseamna si ordinea importantei: toate sunt egal de importante:

1. Sistemul salarial din Romania NU are legatura cu valoarea si eficienta muncii

Acest lucru anihileaza pur si simplu salarizarea ca instrument de stimulare a crearii de valoare si blocheaza societatea in evolutia ei catre o ordine naturala:

Da, un medic de familie care are 1.500 de pacienti este platit mai prost decat un sofer de la o casa judeteana de asigurari de sanatate.

Da, un cercetator cu doctorat luat "pe bune", cu 6-7 carti publicate, angajat la o universitate de top, e platit mult mai prost (chiar la jumatate) fata de cat e platit un "consilier" intr-un minister, dar aflat pe statele de plata ale vreunei companii de stat si "detasat in interes de serviciu" la factorul politic.

Da, un electrician de la Parlament castiga mai bine, mai sigur si va avea pensie speciala, decat un inginer din "privat" care face ca lucrurile sa mearga in sistemul de stat.

Concluzia la acest punct e un alt exemplu: atunci cand un stat (ca Luxemburg, de exemplu) isi plateste profesorii cu dublul salariului mediu pe economie, stii foarte clar ce fel de viitor au ales politicienii acelui stat pentru acea tara. Ca despre asa ceva vorbim.

2. Sistemul salarial din Romania foloseste salariatul din mediul privat ca pe o vaca de muls pentru sistemul salarial de stat.

Da, stim: in privinta salarizarii, statul roman - ca orice entitate rudimentara - e trendsetter. Din acest punct de vedere, cresterea salariilor la bugetari nu-i un capat de tara.

Crima incepe in momentul in care, nemaiavand salariati din economia privata de unde sa mulga pentru angajatii sai, statul incepe sa faca datorii sau sa taie de la investitii pentru a acoperi salariile fidelilor sai.

Sa vorbim de 2 momente:

* criza din 2009-2012: e adevarat ca salariatilor bugetari li s-au taiat 25% din salarii, dar in timpul asta cei din privat erau pur si simplu concediati. Si e adevarat ca cei din privat s-au reintors dupa 2-3 ani in economie (adica la bara de muls), insa in timpul asta ei au platit si cei 25% pe care bugetarii i-au castigat in instanta. O cifra?

Numai in anul 2017, salariatii din privat au platit din contributiile lor 3,2 miliarde de euro (da, miliarde de euro) pentru procesele castigate de bugetari pe cand "privatii" erau in somaj. Si vor plati si in 2018 - dl. C.P.Tariceanu stie foarte bine de ce.

* anul de gratie 2018: lipsa fortei de munca adecvat calificate e atat de mare, incat statul face concurenta neloiala economiei private care-l sustine:

Concurenta neloiala: atunci cand tu, stat, dai salariile din deficitul bugetar si pe credit, privatul nu are nicio sansa sa tina pasul cu tine. El merge in pas cu productivitatea pe care tu, stat, o descurajezi si-o taxezi mai tare decat taxezi comertul, sau cu o piata si un ritm al investitiilor pe care tu, stat, le combati prin sabotarea infrastructurii, prin ineficienta birocratiei, prin costurile pe care haosul legislativ le produce in economie.

3. Sistemul salarial din Romania e folosit pentru a ridica una impotriva alteia categoriile sociale.

Toate partidele din Romania stau cu ochii pe categoriile dependente de decizia politica: salariatii din zona publica, gata organizati, disciplinati, tematori, actionand dupa legi transformate in cel mai veritabil feudalism relational.

Salariatii "bugetari" sunt la fel de vulnerabili si deschisi la "cooperare" ca si saracii natiunii si ca pensionarii. Sunt primii pe listele facute de consilierii politici in strategiile electorale. Mai au un avantaj - nu platesc decat rareori si numai in situatii exceptionale pentru lipsa de eficienta sau pentru erori.

De partea cealalta, angajatii din economia privata sunt considerati "ai altora", ei nu sunt "ai Guvernului", ai administratiei locale - nu sunt, de fapt, nici macar ai Romaniei. Sunt o specie pe care politicienii romani nu o inteleg.

Asta pentru ca politicienii romani inteleg economia privata doar din 2 mari categorii de exemple: fie au fost pe statele de plata ale "mogulilor" momentului (S.O. Vantu, Dinu Patriciu, Dan Voiculescu etc), fie au drenat contracte publice catre companii private pentru parandaraturile din campaniile electorale. Asta inteleg ei despre economia privata si astfel se explica si de ce o urasc ei atat de mult.

Drept concluzie aici, un exemplu recuperat din "nivelul urmator" al urii fata de privat:

Lia Olguta Vasilescu a declarat miercuri, 7 februarie, ca angajatorii ("dracii de privatizati" - adica) care nu refac contractele fura. Textual: "fura". Intr-o situatie in care orice contabil incepator a calculat pana la aceasta ora salariile pe luna ianuarie si stie ca bugetele de salarii au crescut cu 9,5% - dupa ce anul trecut mai crescusera o data - si ca nu orice drac de "privatizat" are banii astia daca nu creste preturile.

4. Gestiunea salarizarii din Romania a calcat in picioare orice logica a efectelor pe piata muncii.

Nu e o subtilitate decat pentru actualul Guvern: la aceasta ora, diferenta dintre salariul minim si salariul mediu in Romania este din cele mai mici in Europa. Atentie: asta chiar tinand cont de faptul ca salariul mediu e tras in sus de salariile bugetarilor.

Romania se afla, din acest punct de vedere, la nivelul Suediei, cu o mare deosebire - salariile sunt de 6-7 ori mai mici.

5. Salarizarea din Romania produce efecte care distrug concurenta naturala si indispensabila pe expertiza in interiorul companiilor vulnerabile.

In baza fenomenului descris la punctul 4, diferenta salariala mica pe care angajatorii si-o permit intre un debutant cu salariul minim si oamenii experimentati pe care se bazeaza in activitatea de zi cu zi distruge motivarea profesionala - care e cheia oricarui pas inainte al "junilor".

Atunci cand vezi (sa ne intoarcem la stat, la salarizarea din Educatie) ca ai nevoie de 35 de ani de munca pentru a ajunge la salariul maxim (adica ai nevoie sa te apropii de moarte, nu de un nivel de competenta!) - la ce naibii te-ai mai angaja?

6. Salarizarea din Romania nu e o salarizare pur si simplu: e un cumul de dispense, pomeni si bonificatii atasate salariului oficial.

Ce-i aia "spor de calculator"? Sporul de dat jos din pat dupa o betie e mai indreptatit.

Ce-i aia "spor de limba straina" intr-o tara europeana? Sporul de hartie igienica si sporul de efortul de-a o folosi e mai indreptatit decat sporul pe o functie care are in fisa postului trecute contactele cu parteneri externi.

7. Salarizarea din Romania nu se aliniaza fluent fenomenului de distributie a valorii dinspre utilizarea capitalului si utilizarea muncii.

Da, asta e o "cheie" pe care Romania ar trebui sa o incerce in cateva usi - e o problema care se pune oriunde in lume, iar societatile se deosebesc unele de altele si prin maniera de folosire a acestei chei.

Din pacate, nu exista o strategie de transfer al fiscalizarii producerii de valoare - si nici nu are cum sa existe o astfel de strategie.

In Romania, salariatul e "evaluat" de Guvern exclusiv prin prisma calitatii sale de prezumtiv alegator - departe de orice ratiune economica.

Citeste si mai departe analiza economica a sistemului salarial din Romania realizata de Cristian Grosu pentru Curs de Guvernare

Citeste si:
Festival de miștouri la postarea lui Iohannis despre corupție. „Să îi dați print la comentarii să vadă care-i atmosfera de Crăciun”
Festival de miștouri la postarea lui Iohannis despre corupție. „Să îi dați print la comentarii să vadă care-i atmosfera de Crăciun”
Președintele Klaus Iohannis a transmis joi, 9 decembrie, un mesaj, pe pagina sa de Facebook, cu prilejul Zilei Internaţionale Anticorupţie. În doar câteva ore postarea a primit mii se...
Florin Roman explică ce e plagiatul, după ce a fost acuzat că a copiat lucrarea de masterat. Dacian Cioloș i-a cerut premierului să-l demită „de urgență”
Florin Roman explică ce e plagiatul, după ce a fost acuzat că a copiat lucrarea de masterat. Dacian Cioloș i-a cerut premierului să-l demită „de urgență”
Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Florin Roman a răspuns joi, 9 decembrie, într-o postare pe Facebook, la acuzaţiile care i se aduc privind plagierea lucrării de masterat....