Cine mai munceste in Romania? Profilul angajatului care sustine economia

Joi, 26 Iunie 2014, ora 20:05
5213 citiri
Cine mai munceste in Romania? Profilul angajatului care sustine economia

Salariatul care sustine economia Romaniei este sarac si cinstit. El lucreaza la privat, abia daca castiga 1.000-1.200 de lei, da cei mai multi bani pe utilitati si mancare. In acesti termeni creioneaza profilul muncitorului roman analistii de la compania de business information si credit risk management KeysFin.

Romania are o populatie de 19,5 milioane de locuitori si numai 5,7 milioane de salariati. De la an la an, discrepanta creste, pe fondul declinului economic si al sporului natural negativ.

Salariatii din Romania muncesc cel mai mult dintre cetatenii UE

Potrivit expertilor KeysFin, de 15 ani incoace, numarul salariatilor platitorii de taxe, care alimenteaza si bugetul fondului public de pensii, este tot mai mic fata de numarul de pensionari, se arata in comunicatul remis Ziare.com.

Daca in 1990 erau 8,1 milioane de salariati si 3,5 milioane de pensionari, ultima statistica INS, din mai 2014, arata ca au mai ramas numai 5,7 milioane de salariati care sustin 5,3 milioane de pensionari alaturi de 1,2 milioane de bugetari si 4 milioane de copii si adolescenti.

In acest ritm, afirma analistii, in mai putin de 10 ani, Romania nu va mai avea bani de pensii din contributii si va trebui sa se imprumute masiv pentru a face fata deficitului.

Mai mult chiar, daca ritmul se mentine, in urmatorii 15 ani populatia Romaniei va ajunge la nivelul din 1946, adica la 16 milioane de locuitori.

Cine mai munceste in Romania

In Romania, nu mai putin de sase institutii de stat ofera statistici referitoare la numarul de salariati (Agentia Nationala de Administratie Fiscala (ANAF), Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP), INS, Ministerul Muncii si Inspectia Muncii), iar fiecare prezinta date complet diferite.

Daca autoritatile dau drept salariul mediu net pe economie suma de 1.735 de lei, statisticile neoficiale, care tin de masa salariatilor si mai putin de media castigurilor, situeaza salariul real intre 1.000 si 1.200 de lei, mai mic la privat si mai mare la stat.

La nivel oficial, cele mai mari salarii, de peste 3.500 de lei, sunt in sectorul intermedierilor financiare si asigurari, iar cele mai mici, de 986 de lei, sunt in hoteluri si restaurante.

Potrivit KeysFin, statisticile neoficiale indica o discrepanta si mai puternica. Cele mai mici salarii ar fi intre 600-800 de lei, iar cele mai mari depasesc 4.500 de lei.

Potrivit analizei KeysFin, daca este sa facem portretul-robot al angajatului roman, acesta are varsta medie intre 35-40 de ani, traieste la oras, este casatorit, are studii medii si lucreaza la privat. Iar castigul pe familie este undeva la 1.500-1.700 de lei.

Din acesti bani, peste 80% se duc pe cheltuielile de administrare, adica pe facturi de utilitati, taxe, impozite, rate la banca si consumul necesar traiului zilnic.

Condamnati la saracie

Ce ii asteapta pe acesti angajati pe viitor? Daca este sa luam in calcul statisticile Comisiei Nationale de Prognoza, urmatorii ani nu arata deloc bine.

Pana in 2017, numarul salariatilor ar urma sa creasca cu numai 200.000 de persoane, la 4,79 milioane (datele CNP, cum spuneam, nu coincid cu cele de la INS care indica un numar de 5,7 milioane de angajati in prezent).

Iar salariul mediu net ar urma sa avanseze cu numai 200 de lei, echivalentul a 44 de euro.

Aceasta crestere salariala nu va insemna aproape nimic, daca luam in calcul evolutia preturilor. Potrivit Comisiei Nationale de Prognoza, cresterea cumulata a preturilor de consum va fi, in urmatorii trei ani, de peste 12%.

Datele din prognoza CNP trebuie luate, bineinteles, cu rezervele de rigoare. In ultimii ani, acestea au suferit numeroase modificari, criza economica spulberand cele mai optimiste prognoze, date in 2008.

Potrivit expertilor KeysFin, chiar si luand in calcul o marja de eroare generoasa, evolutia economiei si, implicit, a castigurilor romanilor, se anunta a fi una temperata.

Prognozele FMI dar si ale altor institutii straine estimeaza ca Romania va ramane cea mai saraca tara din Uniunea Europeana cel putin in acest deceniu, daca nu pana in 2025. In 2017, nivelul mediu de trai al Romaniei va fi de 44% din media Uniunii Europene, fata de 50% in cazul Bulgariei, afirma FMI.

Potrivit datelor UE, in prezent rata riscului de saracie in randul persoanelor care lucreaza este de 17,3% in Romania, cea mai mare din Uniunea Europeana, in timp ce in Republica Ceha si Finlanda, acelasi indicator este de doar 3,7%.

Ce e de facut?

Potrivit analistilor de la KeysFin, singura sansa a Romaniei sa iasa din aceasta criza este sa ia masuri urgente pentru stimularea economica. Reducerea CAS este doar un pas inainte, care trebuie urmati de altii.

Pe termen scurt, spun analistii, singura sursa posibila de bani care ar putea aduce o relansare a business-ului o reprezinta fondurile europene.

Asta in conditiile in care investitiile statului sunt aproape egale cu zero, iar mediul privat are in continuare dificultati majore in a convinge bancile sa asigure finantare pentru noi afaceri, pentru noi locuri de munca.

Dincolo de asta, este nevoie de masuri pentru stimularea activitatilor lucrative, a productiei si de cresterea productivitatii muncii.

In plus, este absolut necesara restructurarea si eficientizarea colectarii taxelor. In prezent, rata de colectare a veniturilor la bugetul consolidat este de 30-31% din PIB, in timp ce in alte state este de 45% din PIB.

Analistii vad si o necesara restructurare de personal in mediul bugetar, inclusiv a salariilor. Relevant, din acest punct de vedere, este faptul ca salariul mediu la stat este, potrivit INS, de 2400 de lei, in timp ce la privat este de 1200 de lei.

Efect de carusel

Potrivit analistilor, fara masuri concrete, economia va continua sa functioneze sub amenintarea surubului fiscal. Autoritatile vor fi nevoite, periodic, sa creasca taxele, pentru a avea bani ca sa echilibreze deficitele bugetelor de pensii, sanatate etc.

Iar efectele vor continua precum un carusel - taxele mai mari vor insemna afaceri mai putine, evaziune mai multa, locuri de munca mai putine, salarii mai mici, incasari mai mici la buget.

Pe de alta parte, analistii ridica si problema demografiei. Fara masuri de stimulare a sporului natural, presiunea asupra sistemului public de pensii si de sanatate se va adanci, iar in jurul anului 2035, cand vor iesi la pensie generatiile nascute in perioada 1967 - 1970, sistemul se va bloca.

C.P.

Citeste si:
Secretarul general adjunct al PNL, după ce a „cercetat povestea demisiilor” din filiala Sectorului 3: „Pare să fie o furtună într-un pahar cu apă”
Secretarul general adjunct al PNL, după ce a „cercetat povestea demisiilor” din filiala Sectorului 3: „Pare să fie o furtună într-un pahar cu apă”
Deputatul liberal Gheorghe Pecingină şi secretar general adjunct al PNL a anunţat sâmbătă, 27 noiembrie, că va prelua patrimoniul organizaţiei PNL Sector 3. El a adăugat că povestea...
AUR, acuzații la adresa guvernului după ce furnizorii de energie electrică au anunţat o creştere a preţurilor de la 1 ianuarie 2022 pentru clienţii casnici
AUR, acuzații la adresa guvernului după ce furnizorii de energie electrică au anunţat o creştere a preţurilor de la 1 ianuarie 2022 pentru clienţii casnici
AUR acuză că, a doua zi după învestirea Guvernului Ciucă, cel mai mare furnizor de energie electrică pentru clienţii casnici din România, ELECTRICA SA, a anunţat creşterea substanţială,...