Cine ramane in picioare? Un tablou al vulnerabilitatii companiilor romanesti la intrarea in criza coronavirusului

Mediul de afaceri din Romania are o serie de caracteristici care-l fac fragil si vulnerabil chiar si la crizele mici - cu atat mai mult in fata tavalugului provocat de Covid-19.

Si tocmai aceste caracteristici anuleaza in foarte multe cazuri efectul masurilor pregatite de Guvern sau de sectorul bancar: pentru multe companii, masurile de sprijin vor fi inutile.

Prin comparatie cu ceea ce se intampla in regiune, companiile active in Romania sunt caracterizate de o varsta frageda, regenerare distructiva, subdezvoltare si concentrare in randul marilor firme. Fiecare dintre aceste afirmatii se bazeaza pe cifre concrete, asa cum sunt ilustrate in graficele care urmeaza.

Polarizare excesiva: primele 1.000 de companii produc 50% din venitul tuturor celor 525.000

Desi in Romania sunt active aproximativ 525.000 de companii, cele mai mari 1.000 de firme concentreaza jumatate din venitul inregistrat la nivelul intregului mediu de afaceri.

Pentru a intelege trendul, am calculat concentrarea veniturilor companiilor pentru fiecare an din ultimul deceniu. Rezultatul este SOCANT: in fiecare an din ultimul deceniu se respecta aproape acelasi rezultat.

Supraconcentrarea veniturilor in randul companiilor de top reflecta subdezvoltarea paturii de mijloc, ceea ce duce la o capacitate redusa a sistemului economic de a absorbi socurile externe propagate in timpul unor schimbari majore (modificari de taxe, recesiune, fluctuatia somajului, volatilitatea dobanzilor etc.).

In graficul de mai jos, cifra de afaceri a firmelor din Top 100 fata de cifra de afaceri totala din economie:

Vulnerabilitatea 2: Riscul sistemic si dependenta comerciala intre firme. Creditul furnizorilor reprezinta 50% din bani

Daca analizam structura capitalurilor (datorii plus capitaluri proprii) atrase de companiile active in Romania, o sa constatam ca jumatate din bani provin de la furnizori, in timp ce 29% provind de la actionari (profitul reinvestit si capitalul social subscris), 11% de la stat (creditul fiscal) si doar 8% de la banci.

Migrarea creditului furnizor catre cel bancar (cresterea gradului de intermediere financiara pe segmentul companiilor) nu poate fi facuta decat prin masuri de reducere a economiei subterane si educatia financiara in randul antreprenorilor.

Citeste mai multe despre Cine ramane in picioare? Un tablou al vulnerabilitatii companiilor romanesti la intrarea in criza Covid-19 pe Curs de Guvernare

Motivul pentru ca unii utilizatori vor evita achiziționarea noului Huawei Pura 70

Săptămâna trecută, Huawei a lansat seria Pura 70, care a înregistrat vânzări impresionante pe piața din China. Cu toate acestea, perspectivele pentru piețele occidentale sunt mai...

O multinațională germană inaugurează un nou birou în România, după ce a anunțat concedieri la nivel global

Compania multinațională de inginerie Bosch a inaugurat marți, 23 aprilie, cel de-al doilea birou din Cluj-Napoca, în cadrul centrului său de inginerie. La nivel de grup, Bosch a anunțat, la...