De ce importă România produse agricole pe care și le poate asigura fără probleme din producție proprie. ”La noi, subvenția a fost transformată în ajutor social”

Aproape în fiecare lună, în România, cresc prețurile produselor alimentare din magazine. Unele sunt aproape insesizabile, altele se scumpesc simțitor. Este vorba despre legume, fructe lapte, carne, pâine, tot ceea ce intră în coșul zilnic.

România ar putea asigura prin producția internă aceste produse, însă se pare că producătorii autohtoni intră mai greu în supermarketuri, pe de o parte, iar pe de altă parte, cele din import sunt mai ieftine și mai comerciale.

Sebastian Cernic, membru în Comisia de Agricultură din Senat, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com de ce ajungem să plătim mai mult pentru produsele altora și care ar fi soluțiile să revigorăm agricultura.

”Avem Programul Tomata, dar noi am importat roșii de zeci de milioane de euro”

Expertul în agricultură a spus că ”în România este de fapt o situație pe care nu o poți compara cu celelalte țări din Europa”, deoarece ”noi avem foarte mulți fermieri cu suprafețe mici de teren, care reprezintă undeva la 60 sau 70% din suprafața agricolă”.

Iar aceștia ”nu sunt eficienți, dar ei primesc subvenții. Cu toate acestea, importăm produsele pe care ei ar trebui să le producă”.

"De exemplu, prin Programul Tomata, inițiat în 2017, au fost date subvenții peste subvenții, în schimb anul trecut am importat roșii din Turcia în valoare de 65 de milioane de euro. Ori programul nu este ceea ce trebuie, ori oamenii iau subvenția degeaba", a spus senatorul.

Pentru anul 2023, este alocată o sumă de 263 de milioane de lei pentru acest program, conform Ministerului Agriculturii.

Sebastian Cernic este însă de părere că subvenția în agricultură, în România, ”a fost transformată în ajutor social. Și apoi ne plângem că importăm produse pe care noi, în România, le-am putea asigura fără probleme”.

De ce se întâmplă acest lucru?

”Fermierii români nu vor să se asocieze. Le este teamă să nu câștige unii mai mult ca ceilalți. Există o reticiență în această zonă. Apoi noi nu avem servicii integrate.

Dacă tu, de exemplu, ești fermier de cultură mare, da, ai porumb, de exemplu, în loc să vinzi porumbul la 1,50 lei sau 2,50 lei, mai bine îți faci și partea de zootehnie și valorifici produsul, vinzi valoarea adăugată.

În schimb, noi alegem să exportăm materia primă. Pe fonduri europene, s-au dezvoltat 200 de ferme zootehnice care s-au închis din varii motive. Eu mă întreb, retoric, atunci când au accesat banii, nu exista un studiu de fezabilitate? Ce s-a întâmpat atunci cu banii?”, a spus senatorul.

Fermele mici sunt prea mici, iar cele mari sunt prea mari, astfel că marii fermieri sunt și traderi

Dar, dacă ar fi să ne comparăm agricultura cu cea a altor țări din UE, ”nu suntem atât de în urmă precum s-ar crede”.

”Noi avem norocul că avem suprafață agricolă mare. La noi este și o discrepanță mare în ceea ce privește fermele agricole. Avem foarte multe ferme mici care nu vor să se asocieze, iar fermele mari sunt foarte, foarte mari.

Experții străini spun că un om poate gestiona o fermă de maxim 500-600 de hectare, dar la noi au mii de hectare. La noi, fermierii mari sunt și traderi în același timp. Iar aici mai este o problemă despre care nu prea se discută. Importăm gâru, porumb și floarea soarelui din Ucraina la un preț mic. Dar cine face acest lucru? Traderii. Ei se plângeau că trebuie să vândă la un preț mic, dar pe de altă parte făceau chestia aceasta.

Noi am avut la Comisia pentru agricultură o directivă prin care spunea România trebuie să ajute Ucraina. Astfel, anul trecut, au trecut prin România, din Ucraina, lunar, câte un milion de tone de cereale. Grâul cumpărat de traderii noștri din Ucraina era exportat în țările arabe”, a mai spus Sebastian Cernic.

Senatorul a mai vorbit despre o problemă. ”La graniță sunt cântărite camioanele cu cereale, însă pe drumurile din România ajung cumva camioane cu greutate mai mare care strică asfaltul.

Am văzut, de exemplu, pe drumul de la Suceava la Constanța, asfaltat în 2020-2021, în 2022 deja avea valuri”, a mai spus senatorul.

”Mafia” din agricultură

Cernic consideră că în agricultura din România funcționează o adevărată mafie, că sunt subvenționate doar proiectele celor care au pile în Ministerul Agriculturii.

”Din păcate, în ceea ce privește agricultura în România, vorbim de o mafie în care sunt implicați fermieri și oameni din Ministerul Agriculturii. Fondurile europene se duc unde vor ei. Uitați, de exemplu în Polonia, pe pertea aceasta de fonduri europene au 7 aplicații online unde fermierii depuneau documentele și primeau banii. Iar angajații din ministerul agriculturii de la ei sunt plătiți la numărul de dosare procesate, astfel încât toți cei care depuneau aveau șanse să li se aprobe cererile. La noi, dacă un fermier are pe cineva să-l ajute în minister, dosarul său este împins mai în față”, a mai spus Sebastian Cernic.

Samsung a lansat noul model Galaxy C55. Ce specificații oferă

Samsung a lansat, în China, noul model Galaxy C55, eveniment care a avut loc fără prea multe anunțuri spectaculoase. Telefonul este, în esență, identic cu modelul Galaxy M55, dar se distinge...

Marile orașe europene, într-o criză a locuirii. ”Clujul rămâne doar al bogaților și al turiștilor”

Oameni din întreaga Uniune Europeană se confruntă cu o criză a locuirii fără precedent, agravată de inflație, sărăcie energetică și risc de excluziune socială. Un raport de la vârful...