Panică în rândul fermierilor: ”Nu e ușor să faci comerț cu buzunarul gol”. Care sunt șansele agriculturii bio în România

România s-a înscris în rândul statelor din Uniunea Europeană care trebuie să investească mai mult în agricultura ecologică. Ministerul Agriculturii a prezentat pentru Ziare.com ce eforturi s-au făcut în acest sens și care sunt perspectivele.

În mai 2023, Ministerul Agriculturii a aprobat „Planul Național de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice din România”, prin care și-a asumat măsuri precum:

„Încurajarea și susținerea accesării fondurilor din PS PAC 2023-2027 pentru proiecte de promovare a agriculturii ecologice;

Promovarea din partea autorităților publice naționale și locale, precum primării, direcții agricole județene etc., a conceptelor legate de producția ecologică și de importanța consumului alimentelor ecologice prin materiale informative și evenimente publice organizate cu regularitate;

Identificarea oportunităților de promovare a agriculturii ecologice în evenimente publice, cum ar fi târguri, festivaluri, seminarii, mese rotunde și dezbateri;

Organizarea de evenimente tematice prin Rețeaua Rurală Națională, la care să se disemineze informații privind avantajele agriculturii ecologice și beneficiile produselor ecologice, precum și exemplele de bune practici;

Realizarea de materiale cu caracter publicitar (pliante, broșuri etc) prin Rețeaua Rurală Națională, și distribuirea acestora la evenimentele organizate de RRN. Implicarea clusterelor și organizațiilor profesionale locale în diseminarea informațiilor legate de importanța și beneficiile agriculturii ecologice.”

Pentru România, „obiectivul rămâne atingerea pragului de 6% suprafață certificată ecologic din total S.A.U. (suprafața agricolă utilizată), însemnând 800.000 de hectare”, a transmis MADR, pentru Ziare.com.

„(...) Datele statistice referitoare la agricultura ecologică arată o tendință generală de creștere a suprafeței utilizate. Ținând cont de impredictibilitatea factorilor ce pot influența agricultura ecologică, cât și de fluctuațiile numărului de operatori, se poate deduce că suprafața utilizată în sistemul de agricultură ecologică în anul 2030 ar putea ajunge la minim 800.000 ha, respectiv 6% din S.A.U”, a mai transmis Ministerul.

Pentru atingerea pragului de 6% „vor fi aplicate următoarele măsuri prevăzute în Planul de Acțiune pentru Dezvoltarea Producției Ecologice”:

Acordarea de sprijin financiar operatorilor care se înscriu în sistemul de agricultură ecologică;

Distribuirea produselor certificate ecologic cu ajutorul Programului pentru școli în România reglementat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 19/2018 cu modificările și completările ulterioare. Conform prevederilor ordinului menționat, produsele ecologice primesc un punctaj mai mare în procedura de achiziție;

Măsuri-cheie pentru creșterea consumului (informare și comunicare despre agricultura ecologică și beneficiile ei, efectuarea sondajelor privind conștientizarea consumatorilor privind sigla UE pentru produsele certificate ecologic, organizarea de campanii publicitare, stimularea consumului în cantine publice și distribuirea de produse certificate ecologic în școli, lupta împotriva practicilor frauduloase prin efectuarea controalelor oficiale și a altor activități oficiale, îmbunătățirea trasabilității);

Măsuri pentru încurajarea producției (îmbunătățirea organizării lanțurilor de aprovizionare cu produse certificate ecologic, consolidarea poziției fermierilor în lanțul de aprovizionare, prelucrarea (procesarea) produselor pe plan local, la scară mică, pentru a asigura lanțuri de aprovizionare organizate și eficiente și pentru a asigura o piață de desfacere pentru operatorii mici/grupuri de operatori);

Măsuri pentru îmbunătățirea durabilității producției ecologice (conservarea și utilizarea resurselor genetice, asigurarea disponibilului de semințe ecologice, utilizarea produselor de protecție a plantelor care conțin substanțe active aprobate de către Comisia Europeană pe baza unor studii științifice și care sunt prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului).

- Prin continuarea finanțării angajamentelor de dezvoltare rurală, similare cu cele din Măsura 11 din PNDR 2014-2020, prin care fermierii vor fi încurajați să treacă de la metodele de agricultură convențională la cele specifice agriculturii ecologice, respectiv intervențiile:

DR-04 - Agricultură ecologică – conversie;

DR-05 - Agricultură ecologică – menținerea certificării.

- Asigurarea finanțării proiectelor de investiții în agricultura ecologică, prin intervențiile:

DR-18 - Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice, fiind vizate culturile bio şi culturile în spații protejate,

DR-20 - Investiții în sectorul zootehnic, proiectele de investiții care promovează agricultură ecologică fiind punctate prin intermediul unui criteriu de selecție dedicat;

DR-22 - Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole și DR-23 - Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, prin care produsele ecologice sunt prioritizate;

DR-30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.

Ministerul Agriculturii face proiecte, fermierii se plâng de lipsa sprijinului

Între timp, fermierii din România susțin că activitatea lor este pusă în pericol de politicile Guvernului. Ion Toncea, antreprenor în domeniul agriculturii ecologice, unul dintre liderii sindicali din partea fermierilor, crede că Executivul neglijează sistematic producătorii români.

„Cel mai important lucru, lipsește un nivel decent al subvenției. E cel mai scăzut din UE. E complicat, pentru că acest sector trebuie să-l sprijini din toate punctele de vedere: și partea de procesare, și cea de comercializare. Nu e ușor să faci comerț cu buzunarul gol”, a declarat Ion Toncea, pentru Ziare.com.

Pe lângă pasivitatea Guvernului, fermierii avertizează că și vremea le pune mari probleme.

„Ultimii trei ani au fost cei mai răi. Noi n-am putut semăna până aproape de Crăciun”, a mai precizat inginerul agronom.

Cu toate acestea, Ion Toncea este unul dintre fermierii care încă reușește să-și țină pe picioare afacerea. Marfa din România este foarte apreciată în Occident.

„Sunt mai multe țări în care exportăm. În special în Germania, în Austria. În ultima vreme avem legături destul de frumoase cu Marea Britanie. Solul din România este mult superior, cernoziomul. Avem soluri bune.

În total, în România sunt 640.000 de hectare în regim ecologic. Atât erau în 2022, cel puțin. Acum s-ar apropia de 4% din total”, a mai comentat fermierul.

Ce presupune agricultura ecologică

Agricultura ecologică este o metodă agricolă care urmărește să producă alimente prin utilizarea de substanțe și procese naturale. Prin urmare, are un impact limitat asupra mediului pentru că încurajează utilizarea responsabilă a energiei și a resurselor naturale, păstrarea biodiversității, conservarea echilibrelor ecologice regionale, menținerea calității apei.

Producând ecologic sunt atinse o serie de obiective: contribuția la protecția mediului și a climei, menținerea fertilității pe termen lung a solurilor, aplicarea standardelor ridicate pentru bunăstarea animalelor și satisfacerea nevoilor comportamentale specifice speciilor de animale, încurajarea conservării raselor rare și autohtone aflate în pericol de dispariție, contribuția la dezvoltarea aprovizionării cu material genetic vegetal adaptat nevoilor și obiectivelor specifice agriculturii ecologice și încurajarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse locale.

Predicții pentru industria agricolă anul următor. Între dezechilibre și dezvoltare: ”Nu cred va pune cineva bazele la tot ce se produce în România”

Specialiștii din sectorul agricol estimează că vom asista la dezechilibre mari anul viitor, asta după ce cu toții am asistat la un an în care culturile au fost grav afectate de secete....

Declin imens al exporturilor de cereale în primele opt luni ale anului. Greutățile cu care se confruntă fermierii în gestionarea recoltelor reduse

România a exportat, în primele opt luni din 2024, cereale şi preparate pe bază de cereale în sumă de 2,398 miliarde de euro, cu 18% mai puţin față de același interval din 2023, spune...