Criza care a afectat fermele românești mai rău decât seceta. Ce efecte produce lipsa personalului calificat din agricultură. „Fermierii vor fi loviți de un tsunami”

Miercuri, 09 Octombrie 2024, ora 03:20
4889 citiri
Criza care a afectat fermele românești mai rău decât seceta. Ce efecte produce lipsa personalului calificat din agricultură. „Fermierii vor fi loviți de un tsunami”
Tot mai puțini zilieri se încumetă să aleagă munca câmpului. FOTO Pixabay

După o vară cu temperaturi record, care au afectat agricultura românească, deja în declin din cauza lipsei furajelor și a concurenței acerbe cauzate de prețurile cerealelor ucrainene, au ieșit gradual la iveală alte probleme pe care le întâmpină fermierii. Una din acestea este criză accelerată a forței de muncă, potențată enorm de lipsa de lichiditate și predictibilitate a fermelor mici și medii. Adesea, acestea întâmpină probleme reale în a programa predictibil recolte și inputuri viitoare.

„Expunerea totală în agricultură este de aproximativ 54 miliarde de lei, din care 58% sunt datorii bancare, 30% provin de la IFN-uri și leasinguri, iar doar 12% sunt furnizorii de semințe și produse fitosanitare. Majoritatea creditelor cu dobândă ROBOR + 2% sunt garantate de stat sau acordate grupurilor mari de ferme și firme din agricultură. La prima vedere, măsura în discuție ar proteja doar băncile care creditează în baza garanțiilor oferite de către stat, restul creditorilor și furnizorilor fiind blocați în recuperarea datoriei.

Acest blocaj poate avea două efecte negative: pământul va rămâne nelucrat, iar fermierii vor fi loviți de un tsunami la sfârșitul anului 2025. Fermierii vor fi in imposibilitatea de a începe un nou ciclu agricol, deoarece nici băncile, nici furnizorii nu vor putea oferi credite noi, peste cele restante. Credeți că 2025 va fi un an atât de bun încât fermierul va face producție de 3 ori mai mare decât într-un an normal, pentru a putea să își acopere toate datoriile și toate penalitățile?”, spunea în septembrie Jabbar Kanani, actualul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Agricover Holding, într-un interviu pentru Wall-Street.ro.

În acest context, și mai ales considerând că, după vara aceasta, 730.000 de ferme din România, care sunt afaceri de familie, reprezintă mai mult de 90% din totalul de peste 800.000 de ferme, iar multe dintre ele sunt practic în faliment, devine o problemă tot mai palpabilă și mai evidentă în afara statisticilor europene și cele ale INS îmbătrânirea populației în zonele rurale. Apetitul pentru locurile de muncă în agricultură a scăzut din ce în ce mai mult în ultimii ani, în special pe fondul unei lipse resimțite de posibilități, a unei penurii de programe educative care să atragă profesioniștii pregătiți pentru domeniu și a unei migrații generalizate din rural în urban, lăsând astfel fermierii într-un impas flagrant.

Sectorul contrastelor. Agricultura, domeniul în care pregătirea angajaților creează o diferență colosală în salarizare

O analiză a salariilor din sector de la finele lui iunie arăta că zilierii din agricultură pot câștiga peste 200 de lei pe zi, lucrând în condiții foarte dificile, inclusiv la temperaturi extreme. Pentru o zi de muncă de 6 ore (de la 6:00 la 12:00), aceștia sunt în general plătiți între 100-120 lei, iar dacă revin la muncă și seara, sumele cresc, dar nu enorm. Fermierii le oferă zilierilor nu doar remunerație, ci și alimente, băuturi răcoritoare și cafea. Adevărul a arătat că, în condiții de caniculă, cum a fost cazul județului Dolj vara aceasta, unde temperatura la sol ajunge la 60 de grade Celsius, muncitorii trebuie să ude culturile dimineața și seara, protejând recoltele de pepeni de soarele puternic pe tot parcursul zilei.

În astfel de condiții, tot mai puțini zilieri se încumetă să aleagă munca câmpului. Analiza citează și un legumicultor din Olt care a renunțat să mai cultive o parte din teren din cauza lipsei de zilieri, mulți dintre aceștia fiind persoane în vârstă, de peste 60 de ani, care continuă să muncească din cauza nevoilor financiare. Într-un alt caz, un fermier din Grădinari cheltuie aproximativ 40.000 lei lunar pentru plata lucrătorilor, cărora le oferă și diverse beneficii precum transport, cornuri și bere, dar a redus suprafața cultivată de la 7,5 hectare anul trecut la doar 2 hectare în acest an din cauza dificultății de a găsi muncitori.

Pornind de aici, contrastele cu veniturile muncitorilor calificați și ale inginerilor par colosale. În sectorul cerealelor, lucrătorii de pe utilaje câștigă până la 2.000 de euro pe lună în perioadele de vârf, când stau în câmp 10-12 ore pe zi. Alte surse spun că salariul unui tractorist a atins niveluri record, cu oferte care pot ajunge până la 15.000 de lei, echivalentul a aproximativ 3.000 de euro. Totuși, și la un nivel calificat, forța de muncă este greu de găsit, iar fermierii sunt nevoiți să plătească salarii mari pentru a asigura finalizarea campaniilor agricole. Mulți fermieri mici sunt forțați să reducă activitățile sau să muncească exclusiv cu membrii familiei din cauza crizei muncitorilor.

Între zilieri și angajați calificați, media Eurostat a salariilor din agricultură se ridică aproximativ la 5.000 de lei. În contrapunct, salariul mediu în agricultură în Uniunea Europeană se ridică la un dublu de 2.000 de euro.

Automatizarea în agricultura românească a anului 2024: Robo-fermierul din Prahova și substituirea zilierilor în fermele medii și mari

Tehnologiile emergente, cum ar fi roboții agricoli, sistemele de irigare automatizate și platformele bazate pe inteligență artificială și-au găsit un loc în agricultura anului 2024 poate în cel mai prielnic moment, considerând nevoia stringentă a fermierilor de a reduce costuri. Practic, aceste mașinării oferă soluții eficiente pentru a compensa lipsa lucrătorilor umani și pentru a îmbunătăți productivitatea, permițând simultan fermierilor să desfășoare activități agricole esențiale, cum ar fi semănatul, irigarea și monitorizarea culturilor, fără o nevoie stringentă a unui număr mare de angajați.

Un astfel de exemplu ar putea fi Granular Link, o platformă digitală care le permite fermierilor să gestioneze mai eficient culturile prin analiza datelor în timp real, care monitorizează sănătatea plantelor, starea solului și eficiența irigațiilor, explica Revista Fermierului în primăvară. Un alt exemplu este extinderea automatizării în procesul de recoltare, unde roboții de cules fructe și legume devin tot mai accesibili. Aceștia sunt capabili să opereze pe parcursul întregii zile, indiferent de condițiile meteorologice, fiind și echipați cu senzori avansați care detectează momentul optim de recoltare, evitând pierderile cauzate de recoltarea prematură sau întârziată.

Economedia a relatat recent povestea fermierului prahovean Ion Petre, care a decis să investească în tehnologie pentru a își eficientiza activitatea în plantația de cătină ecologică, înființată în 2007. În 2018, confruntându-se cu lipsa muncitorilor, Petre a inițiat proiectul „Robo-fermierul”, un robot capabil să efectueze multiple sarcini agricole precum tăierea ierbii, săparea solului și monitorizarea sănătății plantelor. Deși a întâmpinat obstacole majore legate de finanțare, scumpirea pieselor electronice și criza semiconductorilor, antreprenorul a reușit să obțină fonduri europene nerambursabile în valoare de 360.000 de euro, printr-un proiect depus la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Proiectul, realizat în colaborare cu experți în robotică și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa, a devenit un prototip de succes, arată reportajul. În prezent, robotul este utilizat în plantația de cătină a fermierului din comuna Brazi, Prahova. Petre își dorește ca, în viitor, robotul să fie fabricat în serie, astfel încât și alți fermieri să beneficieze de această tehnologie avansată, menționând că „ăsta este viitorul agriculturii”.

AFIR a pus la dispoziţia femierilor prin submăsurile 16.1 şi 16.1a, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 un buget total în valoare de 9,4 milioane de euro. 26 de proiecte au primit finanţare, iar valoarea totală a plăţilor efectuate către beneficiari este, în acest moment, de 7,7 milioane de euro, arată sursa citată.

În paralel, Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti a deschis un laborator de agricultură urbană digitală la Facultatea de economie agroalimentară şi a mediului, facultatea având 1.280 de studenţi în acest an universitar. Desigur, condițiile de fond care ar trebui îmbunătățite pentru ca agricultura să devină un drum profesional dezirabil pentru tineri rămân piatra de temelie a obținerii unui echilibru în sector: de la investițiile masive în sistemul național de irigații pentru a evita pierderi similare cu cele înregistrate în acest an sau un cadru legislativ robust care să protejeze interesele producătorilor interni peste cele ale importatorilor. Însă ce transpare cel mai mult din situația de pe piața muncii este o nevoie stringentă de a umple golul creat de diferența masivă de salarizare între zilieri și personalul specializat din ferme și crearea unui mediu în care o carieră în agricultură să nu fie atât de „alienată” pentru tineri.

Autoturisme Dacia Duster 3 sunt rechemate în service, la doar câteva luni de la lansare. Ce defecțiuni sunt vizate și cum să verifici
Autoturisme Dacia Duster 3 sunt rechemate în service, la doar câteva luni de la lansare. Ce defecțiuni sunt vizate și cum să verifici
A treia generație Dacia Duster se confruntă deja cu prima rechemare în service, la doar câteva luni de la lansarea pe piață. Această rechemare a fost necesară din cauza unei posibile...
Europa, la răscruce de drumuri. Cum încearcă UE să se depărteze de prăpastia crizei financiare: „Nu este pregătită pentru ce urmează”
Europa, la răscruce de drumuri. Cum încearcă UE să se depărteze de prăpastia crizei financiare: „Nu este pregătită pentru ce urmează”
Liderii europeni s-au întâlnit vineri, 8 noiembrie, la Budapesta, pentru a discuta viitorul economic al blocului, sub umbra unei competitivități scăzute și a unui nou mandat al lui Donald...
#agricultura, #criza forta de munca, #criza forta munca, #locuri de munca agricultura, #automatizare agricultura, #automatizare forta de munca , #agricultura
  1. Autoturisme Dacia Duster 3 sunt rechemate în service, la doar câteva luni de la lansare. Ce defecțiuni sunt vizate și cum să verifici
  2. Europa, la răscruce de drumuri. Cum încearcă UE să se depărteze de prăpastia crizei financiare: „Nu este pregătită pentru ce urmează”
  3. Creștere colosală de 500% a afacerilor unei țări cu Rusia. Putin a băgat în buzunar 61 de miliarde de dolari
  4. Ce oportunități de angajare au tinerii de 16 ani. Experții au dezvăluit ce job este cel mai vânat
  5. Un guru celebru din SUA face praf politica lui Trump. „Vine cea mai mare criză, faceți 2 investiții sigure”
  6. Românii, loviți de noi creșteri de prețuri. De ce nu reușește țara noastră să țină inflația sub control
  7. Provocările majore ale pieței imobiliare din România și importanța energiei verzi. Oana Rădulea (SEMA Real Estate): Problemele din piață „depășesc blocajele administrative”
  8. Când ar putea începe lucrările la Autostrada Comarnic-Brașov: "Costă în jur de 4 miliarde de euro"
  9. Bozankaya prezintă soluții avansate digitale pentru transportul public sustenabil
  10. Bitcoin atinge zi de zi un nou prag istoric absolut. La ce valori a ajuns criptomoneda și prognozele de peste 100.000 de dolari pe unitate, începând din ianuarie 2025