Plusurile și minusurile fermierilor în 2025. Ce taxe se vor sparge în capul agricultorilor și la ce subvenții și facilități mai pot spera

După un an devastator pentru culturi și în mijlocul unei crize prelungite a importurilor care a sugrumat producătorii locali, în 2025, fermierii din România vor avea de înfruntat noi provocări în a-și gestiona și vinde recoltele, atât cât vor putea extrage din soluri și din fermele de animale date fiind condițiile moștenite din vara istoric de secetoasă 2024, atât pentru culturile agricole, cât și pentru resursele furajere, în ceea ce privește creșterea animalelor.

Pe de o parte, guvernanții anunță despăgubiri pentru secetă de aproximativ 1.000 lei/hectar, alocate pentru culturile afectate, plățile fiind așteptate până la jumătatea lunii noiembrie 2024. În plus, fermierii care cultivă legume în sere vor primi un sprijin financiar de minimis de 1.000 euro/1.000 m², pentru a susține producția de legume în spații protejate. Totuși, anumite linii de finanțare au fost eliminate sau reduse drastic: linia DR-29 pentru investiții neagricole și DR-13 pentru achiziția de utilaje au fost afectate, ceea ce limitează accesul la fonduri esențiale pentru extinderea activităților agricole și modernizarea echipamentelor.

Prea puțin, prea târziu: beneficiile garantate de lege și despăgubirile pentru secetă

Controversata Lege 267/2023 a păstrat și suplimentat în 2024 câteva facilități pentru agricultori, cu scopul, preciza legea, de a sprijini acest sector prin stimulente fiscale și subvenții. Astfel, agricultorii au putut beneficia în continuare de scutiri și reduceri de taxe pentru anumite venituri realizate din activități agricole, silvice și piscicole, în funcție de condițiile specifice fiecărei categorii. De exemplu, au fost scutiți anul acesta de impozitul pe venit cei care au realizat venituri din vânzarea produselor agricole obținute pe terenuri deținute legal și din activități agricole desfășurate individual sau prin forme asociative. În plus, pentru fermierii care desfășoară activități în zonele defavorizate, există și facilități suplimentare la contribuțiile sociale, care au fost reduse simțitor, ca o formă de susținere a angajării forței de muncă în agricultură, în contextul unei crize majore a resursei umane în sector.

Un an mai devreme Ordonanța 16/2022 adăuga o serie de măsuri complementare pentru sprijinirea agricultorilor, cu accent pe susținerea investițiilor și creșterea competitivității în sector. Una dintre aceste prevederi se referea la reducerea cotei de TVA pentru inputurile agricole (semințe, fertilizatori, pesticide), pentru a reduce costurile de producție. De asemenea, ordonanța a prevăzut subvenții pentru utilaje și infrastructură modernizată, în special pentru cei care își desfășoară activitatea în sectoarele cerealier și zootehnic.

După vara 2024, care a devastat culturile agricole pe fondul unor temperaturi istorice, pentru care infrastructura de irigații a țării a fost complet nepregătită, despăgubirile de secetă, mult așteptate de fermierii afectați, au fost anunțate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale drept compensări pentru ca fermierii să-și acopere cumva pierderile enorme și a-i ajuta pe aceștia să își procure cele necesare pregătirii recoltei din 2025.

În contextual în care aproximativ 150.000 de fermieri au fost afectaţi de secetă, Guvernul a propus în septembrie și suspendarea ratelor la bănci până la finalul lui 2025, măsura adăugându-se unei liste mai lungi de răspunsuri reactive, prin ordonanță de urgență, ale autorităților la seceta de vara aceasta, criticate dur de specialiștii din domeniu. Până acum, circa 138.000 de fermieri au cerut evaluarea pagubelor provocate de secetă la culturi precum porumb, floarea-soarelui, mere, pere şi viţă-de-vie, iar peste 16.000 pentru grâu şi rapiţă, pentru a primi despăgubiri de la Ministerul Agriculturii

Ultimele informații anunțate de minister sugerează că Direcțiile Agricole Județene vor plăti aceste despăgubiri până la mijlocul lunii noiembrie 2024. Deși termenul anunțat inițial era 15 octombrie, întârzierile aprobărilor din partea Guvernului și a Comisiei Europene au amânat acest termen cu aproximativ o lună de zile.

Potrivit lui Adrian Pintea, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, sumele pe care le vor primi fermierii rămân cele anunțate inițial, și anume 1.000 de lei/hectar. „Despăgubirile de secetă au fost aprobate de către Guvern, notificările au fost făcute către Comisia Europeană, care a aprobat acum vreo 10 zile această măsură. În foarte scurt timp se vor face aceste plăți prin Direcțiile Agricole Județene, cu suma promisă, nu s-a făcut niciun fel de modificare de sume. Pe baza proceselor verbale și a dosarelor care au fost depuse de către fermieri, vor fi plătite. Până la mijlocul lunii noiembrie, cu siguranță vor avea banii în cont”, a precizat acesta pe 5 noiembrie, într-o intervenție televizată la Agro TV.

„2024 este practic vârful a tot ceea ce s-a întâmplat începând din anul 2020 și până astăzi. În mod tradițional, statul acordă anumite despăgubiri, de unde, ce și cum e problema lui în acest moment, dar toate sunt la modul exacerbate: „haide să stingem acest incendiu”. Se canalizează durerea fermierilor către o mașinărie de vot, având în vedere că în câteva luni vom avea alegeri prezidențiale și parlamentare. Asta este concluzia mea. Este rezultatul direct al ultimilor 34 de ani de nepăsare, de neputință, de lipsă de competență, lipsă de viziune, inclusiv interese transpartinice care au condus la acest rezultat”, a declarat în septembrie expertul în politici agricole Cezar Gheorghe, într-un interviu acordat Ziare.com.

Alte „cârpeli” recente pentru fermieri: ajutor de minimis pentru susţinerea producţiei de legume cultivate în spaţii protejate

În Ședința de Guvern din data de 30 octombrie 2024 a fost aprobată schema de ”Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susţinere a producţiei de legume cultivate în spaţii protejate”, pentru perioada 2024-2025.

Acest ajutor, aprobat prin Hotărârea de Guvern 1.342/2024, intrată în vigoare la 1 noiembrie, stabilește că producătorii vor putea primi un sprijin de până la 1.000 de euro pentru fiecare 1.000 de metri pătrați de teren cultivat în sere sau solarii, suma fiind calculată în lei, în funcție de cursul stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2023. Schema de sprijin este menită să acopere necesitățile fermierilor care cultivă legume precum tomate, ardei gras sau lung, gogoșar, castraveți, fasole păstăi, salată, spanac și ceapă verde, toate aceste culturi având ca scop revitalizarea și consolidarea sectorului agricol românesc în mediul protejat.

Pentru a putea beneficia de acest sprijin financiar, producătorii trebuie să respecte anumite condiții specifice stabilite prin hotărâre. În primul rând, fermierii trebuie să cultive pe o suprafață cumulată de minimum 1.000 de metri pătrați în spații protejate, destinată exclusiv uneia dintre culturile eligibile. Suprafețele cultivate trebuie marcate vizibil cu un indicator care să facă referire la „Programul susținere legume, perioada 2024-2025”, cu detalii despre beneficiarul și direcția agricolă relevantă. De asemenea, fermierii sunt obligați să respecte anumite standarde de producție, precum obținerea unui minim de 3.000 kg pentru tomate sau 2.000 kg pentru ardei gras și gogoșari per 1.000 de metri pătrați. Suplimentar, sunt necesare dovezi ale producției și respectarea limitelor de pesticide, conform cerințelor de siguranță.

Fermierii trebuie, de asemenea, să fie înregistrați în Registrul agricol la primăria localității unde se află terenul cultivat și să dețină un registru de evidență a tratamentelor aplicate plantelor, garantând astfel transparența și siguranța în procesul de producție agricolă. Acest set de măsuri și condiții urmărește nu doar sprijinirea fermierilor, ci și asigurarea unui standard ridicat al produselor agricole oferite pe piața românească.

În ceea ce privește verificările în teren, acestea se vor realiza de către echipe mixte ale DAJ-urilor și ale APIA și vor viza deplasarea în teren pentru stabilirea suprafeţelor cultivate şi evaluarea producţiei de legume.

Impactul bugetar al acestei forme de sprijin, finanțată de la bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate pentru anul 2025, este de maximum 124.337.500 lei, reprezentând echivalentul a 25.000.000 euro, arată informațiile făcute publice de MADR. În cazul în care suma totală de plată determinată, care urmează să fie acordată beneficiarilor depășește resursele financiare totale alocate schemei de ajutor de minimis, suma cuvenită fiecărui beneficiar se reduce proporțional.

Subvențiile ajută, dar fără o reindustrializare puternică a infrastructurii, banii oferiți de autorități nu pot suplini lipsurile pe termen lung

Problema cea mai mare a subvențiilor și clemențelor acordate de Guvern fermierilor, reclamate de altfel atât de agricultori, cât și de specialiștii în domeniu, ține de faptul că deși Statul rupe din buget pentru a oferi sume de bani fie sub forme compensatorii pentru pagube, fie amânări ale datoriilor sau subvenții pentru culturi viitoare, accesul concret la finanțare pentru reînnoirea infrastructurii este redus la minim.

În acest sens, MADR a lansat mai multe linii de finanțare pentru fermieri pe parcursul anului 2024, însă majoritatea dispărut cu totul din planuri pe parcurs. Un exemplu reliefat de Agro TV recent ține de linia de finanțare DR-29, care urma să finanțeze crearea și dezvoltarea de activități neagricole în mediul rural, care a fost ștearsă cu buretele.

„Partea mai puțin bună este că s-a eliminat DR-29 din Programul Național Strategic și este un lucru foarte rău, pentru că era unica modalitate de finanțare a microîntreprinderilor din zona rurală. Deci DR-29 – Investiții neagricole în zona rurală, a fost eliminată din PNS”, a precizat consultantul Cosmin Măglaș pentru sursa citată.

În aceeași situație se află linia de finanțare DR-13, dedicată achiziției de utilaje pentru fermierii din sectorul vegetal. Deși aceasta nu a dispărut, bugetul alocat acestor investiții s-a redus considerabil, rămânând cu doar 20 de milioane de euro. „DR-13, adică achiziția de utilaje pentru sectorul vegetal, a fost lăsată cu o alocare de 20% din ceea ce era inițial, mai are doar 20 de milioane de euro. Prin urmare, eu cred că va fi eliminată și aceasta în viitorul nu foarte îndepărtat, întrucât o alocare de 20 de milioane de euro este irelevantă pentru agricultura mare românească”, a mai subliniat Cosmin Măglaș.

Totodată, calendarul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), propus la începutul acestui an a suferit modificări considerabile. Numeroase linii de finanțare care fuseseră programate pentru lansare în 2024 nu se vor mai deschide anul acesta, urmând să fie lansate pe parcursul anilor următori. În această situație se află, printre altele, DR-14 (investiții în fermele de mici dimensiuni) și DR-12 (investiții în consolidarea exploatațiilor tinerilor fermieri instalați și a fermierilor recent instalați).

La aceste măsuri deficitare se adaugă problemele care urmăresc îndeaproape tot sectorul privat în 2025

Problemele care îi pasc pe fermieri în 2025, pe lângă un risc sporit ca scenariul verii 2024 să se repete în lipsa unei infrastructuri de irigații solide (imposibil de pus la punct într-un singur an, chiar și cu deschidere din partea autorităților), sunt potențate de riscul acuzat de numeroși economiști ca Guvernul să fie forțat să crească o sumă de taxe încă de la anul pentru a forța scăderea deficitului enorm, preconizat atât de Consiliul Fiscal, cât și de Executiv, să se ridice anul acesta la 8% din PIB.

„Un deficit de 8% din PIB este periculos pentru că dacă se întâmplă ceva - război, o calamitate – Romania nu va mai avea spaţiu pentru a se împrumuta. Vrem să vedem un plan concret pentru a readuce deficitul sub control, unul care să facă şi cheltuielile statului mai eficiente. Dacă salariile vor continua să crească mai rapid decât productivitatea, cum se întâmplă acum, fără a crea alte avantaje competitive, cel puţin 13 industrii vor vedea firme care se închid sau se restructurează”, a declarat Radu Burnete pentru Reuters, potrivit Agerpres.

Liviu Dobre, președintele Consiliului de Administrație al grupului Agricover, a mai atenționat într-un editorial pentru Economica.net luna trecută că măsurile de sprijin pentru fermieri avute în vedere de Guvern reprezintă un prim pas pentru a asigura supraviețuirea fermierilor, suspendarea rambursărilor și acordarea de granturi, putând oferi, în anumite condiții, soluții rapide pentru menținerea fermelor pe linia de plutire. „Însă, supraviețuirea nu înseamnă stabilitate, iar pentru un echilibru durabil e nevoie de sprijin pentru întregul lanț agricol, în care fiecare verigă joacă un rol critic. În timp ce măsurile de urgență se concentrează pe ajutorarea fermierilor, taxa de solidaritate aplicată furnizorilor și distribuitorilor de inputuri agricole, riscă, în actualul context economic, să genereze un efect de bumerang care poate amenința întregul ecosistem. Conform OUG 31/2024, distribuitorii cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro trebuie să plătească o taxă de 1% din cifra de afaceri. Această taxă, cel mai probabil aplicată și furnizorilor de inputuri agricole, poate duce la o creștere cumulativă de 2% a costurilor pentru fermieri, într-un moment în care fiecare leu contează pentru supraviețuirea lor”, a punctat acesta.

Potrivit lui Dobre, taxa suplimentară se reflectă direct în prețurile inputurilor – semințe, produse fitosanitare, îngrășăminte, motorină – pe care fermierii le achiziționează, aceștia neavând niciun spațiu de manevră pentru a transfera aceste costuri suplimentare în prețurile finale ale produselor agricole, din cauza presiunilor piețelor internaționale de desfacere. „Astfel, fermierii se regăsesc blocați între ciocan și nicovală: pe de o parte, creșterea costurilor de producție, pe de altă parte, prețurile impuse de piețele internationale de marfuri agricole, pe care nu le pot controla. (...) Este un moment în care agricultura are nevoie, mai mult ca oricând, de solidaritate și de măsuri coerente, pentru a evita un blocaj critic și a transforma supraviețuirea de moment în stabilitate pe termen lung”, a punctat specialistul.

Alexandru Filip (Purcari) la Quarterly Report: „Ambiția noastră este să dublăm afacerea până în 2027, pe baza unei creșteri organice”

Alexandru Filip, directorul general adjunct al Purcari Wineries, a participat miercuri, 25 noiembrie, la cea de-a șasea ediție a Quarterly Report, evenimentul dedicat companiilor de la Bursa de...

Horia Cardoș (Agroland) la Quarterly Report: „Perioada dificilă a adus oportunități. Ne uităm serios la achiziții de ferme vegetale”

Horia Cardoș, directorul general al Agroland Business System, a participat miercuri, 27 noiembrie, la cea de-a șasea ediție a Quarterly Report, evenimentul organizat de Ziare.com, împreună cu...