Pensionarii pot merge în continuare la băi pe banii statului. Câte locuri sunt subvenționate pentru 2025 și ce stațiuni sunt în topul preferințelor românilor

Guvernul propune, printr-un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică, continuarea programului de bilete de tratament balnear pentru pensionari în 2025. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) va pune la dispoziție 60.420 de bilete de tratament, distribuite în cel mult 19 serii, fiecare având o durată de 16 zile, în perioada februarie-decembrie 2025, acestea fiind disponibile exclusiv în unitățile de tratament balnear proprii ale CNPP.

Ce prevede hotărârea de guvern pentru 2025 și ce se schimbă față de anul trecut

Conform proiectului de HG, numărul de bilete subvenționate în unitățile CNPP este identic cu cel din 2024, dar statul poate contracta în plus bilete cu alte unități de profil, în limita fondurilor disponibile prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2025. Astfel, schema rămâne deschisă posibilității de extindere a numărului total de locuri prin parteneriate externe.

Durata unui sejur rămâne de 16 zile, dintre care 12 zile sunt dedicate tratamentului efectiv. Costurile sunt subvenționate parțial sau total, în funcție de categoria beneficiarului. Un procent de maximum 15% din numărul total de bilete va fi rezervat gratuit veteranilor, persoanelor persecutate politic, persoanelor cu dizabilități sau celor afectate de accidente de muncă. Restul biletelor sunt destinate pensionarilor și asiguraților sistemului public de pensii, aceștia urmând să achite o contribuție stabilită anual de CNPP.

Anul trecut, programul de tratament balnear a fost extins față de 2023, ajungând la 137.081 de bilete, dintre care 20.562 au fost gratuite, potrivit CNPP. Comparativ, astfel, în 2023 au fost oferite aproximativ 120.000 de bilete în total.

Bugetul alocat pentru 2025 este de 400 de milioane de lei, similar cu cel din 2024, astfel că, dacă vor fi contractate bilete suplimentare cu alți operatori economici, numărul total de locuri ar putea depăși pragul de 137.000 stabilit anul trecut.

Cum au fost utilizate biletele în 2024: Stațiunile balneoclimaterice se bucură de grade foarte diferite de popularitate. Băile Felix, Techirghiol, Herculane, Covasna și Mangalia, în topul preferințelor

Datele oficiale disponibile pe site-urile caselor județene de pensii arată că interesul pentru biletele de tratament este ridicat, dar nu toate locurile sunt ocupate. Spre exemplu, în anumite județe, s-a constatat o discrepanță între numărul de bilete alocate și cel efectiv folosit. În unele stațiuni, precum Amara, Buziaș și Sângeorz-Băi, biletele au rămas disponibile după prima rundă de repartizare, iar acestea au fost redistribuite ulterior beneficiarilor aflați pe listele de așteptare. În județul Olt, din 153 de bilete alocate într-o anumită serie, 138 au fost ocupate inițial, restul fiind redistribuite ulterior.

În schimb, cererea a fost semnificativ mai mare pentru stațiunile de tratament cu profil reumatic și cardiovascular, unde locurile s-au epuizat rapid. Băile Felix, Techirghiol, Herculane, Covasna și Mangalia rămân destinațiile preferate de pensionari, datorită reputației lor medicale și infrastructurii de tratament bine dezvoltate. Techirghiol și Covasna, cu precădere, sunt recunoscute pentru tratamentele lor balneare dedicate afecțiunilor cardiovasculare și locomotorii și au avut o rată de ocupare de aproape 100% în primele serii din 2024, arată o analiză România TV pe tema repartizărilor care s-au efectuat în mai multe județe din țară anul trecut.

În cazul stațiunilor mai mici, precum Slănic Moldova, Moneasa, Bala sau Pucioasa, cererea a fost mai scăzută, ceea ce a dus la un număr mai mare de bilete nevalorificate. Unele dintre aceste locuri au fost redistribuite, însă interesul mai mic sugerează că fie infrastructura locală este considerată insuficient dezvoltată, fie accesibilitatea acestor stațiuni este problematică pentru pensionarii din anumite regiuni.

Totodată, amintim și că distribuția biletelor pe județe a relevat diferențe semnificative în alocarea și utilizarea locurilor. În județul Prahova, spre exemplu, dintr-un total de 1.707 bilete alocate în primele luni ale anului, 219 au fost gratuite, restul fiind achiziționate de pensionari contra unei contribuții stabilite de CNPP. În Galați, toate 242 de bilete disponibile pentru luna iunie au fost deja repartizate nominal, fără să mai existe locuri rămase, arată date ale Casei Județene de Pensii (CJP) Galați.

Eficiența reală a programului depinde, după cum arată cifrele, de interesul beneficiarilor pentru stațiunile disponibile, dar și de capacitatea acestora de a accesa destinațiile dorite de pensionari. Stațiunile mari și bine cotate atrag rapid cereri, în timp ce unele destinații mai mici rămân neutilizate, ceea ce ridică întrebări despre strategia de distribuție și necesitatea unei mai bune adaptări a ofertei la cerințele pensionarilor.

România trimite pensionarii să se trateze la liber, fără să aibă neapărat nevoie de tratamente specifice. Cum stau lucrurile în țările vecine

În Europa, schemele de subvenționare a tratamentului balnear pentru pensionari par să fie din alt film față de România. Casele de asigurări de sănătate acoperă până la 90% din costurile tratamentului, dar doar în cazuri medicale justificate. Spre deosebire de România, unde biletele sunt distribuite într-un sistem de alocare anuală, în Germania pacientul trebuie să obțină mai întâi aprobarea casei de asigurări pentru decontare.

În Franța, modelul este similar cu cel al vecinilor germani, tratamentele balneare fiind parțial acoperite de sistemul public de sănătate, dar doar dacă sunt recomandate de un medic și incluse într-un plan de tratament specific. Rambursarea variază între 65% și 100%, în funcție de situația medicală a pacientului și de veniturile acestuia. Biletele sunt prescrise către pacienții cu afecțiuni specifice (reumatism, probleme respiratorii, boli dermatologice). Practic în România, sistemul oferă un acces mai larg, inclusiv pentru cei fără recomandări medicale stricte.

Programul de bilete de tratament balnear a fost menținut constant în România de dinainte de 1989, dar forma actuală a fost reglementată mai clar prin Legea Pensiilor și hotărâri specifice de guvern, cum e cazul celei aflate în prezent în dezbatere publică. După Revoluție, sistemul a fost menținut, fiind gestionat de CNPP, iar finanțarea a fost inclusă în bugetul asigurărilor sociale de stat.

Hackerii exploatează o vulnerabilitate din Windows veche de 8 ani. Microsoft, prins în mijlocul unui scandal de securitate!

O vulnerabilitate descoperită în Windows în urmă cu aproape un deceniu continuă să fie folosită pentru atacuri cibernetice, iar Microsoft refuză să o remedieze. Conform unui raport recent...

Sebastian Burduja declară război ONG-urilor de protecție a mediului. Vrea ca toate companiile naționale energetice să ceară în instanță daune maxime

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a sărbătorit joi, 20 martie, decizia unui tribunal american de a obliga Greenpeace să plătească daune unei companii energetice. Le-a solicitat public...