A eşuat AUR la alegerile de pe 9 iunie? Care sunt diferențele dintre parcursul USR ca partid nou şi cel al formațiunii politice a lui Simion

Joi, 13 Iunie 2024, ora 03:25
9023 citiri
A eşuat AUR la alegerile de pe 9 iunie? Care sunt diferențele dintre parcursul USR ca partid nou şi cel al formațiunii politice a lui Simion
George Simion, liderul AUR FOTO / Hepta

Partidul lui George Simion, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), era cotat bine în sondajele dinaintea alegerilor de pe 9 iunie. Mai mult, un sondaj făcut în rândul tinerilor arăta un vot predominant AUR, fapt care a generat în spațiul public ideea că partidul va performa pe 9 iunie.

Rezultatele de la vot, conform datelor parțiale, deși mai bune decât cele obținute în urmă cu patru ani, nu sunt cele așteptate de AUR și de susținătorii săi. De altfel, urmărind traiectoria unui partid nou cum este USR, AUR ar fi trebuit deja să obțină anul acesta primele primării mai mari, așa cum a făcut-o USR în 2020. În schimb AUR a câștigat doar 29 de primării mici din țară, și 9,42% din consiliile locale, conform rezultatelor parțiale. La europarlamentare, AUR a luat 14,93%, asigurându-și 6 posturi de eurodeputați.

Analistul politic Ion M. Ioniță, redactorul șef al Revistei Historia este de părere că deși scorul AUR este mai mare decât cel de acum 4 ani, acesta nu este cel așteptat de formațiunea lui George Simion.

„Pentru AUR, medalia are două fețe. Pe de o parte, scorul este mai mare decât a avut și acum 4 ani, dacă facem comparația, când a intrat în Parlament, cu 9 și ceva la sută. E un câștig aici, evident. Pe de altă parte, nu este câștigul la care probabil simpatizanții și leadershipul AUR s-ar fi așteptat. Probabil s-ar fi așteptat să ia mult mai mult, în jur de 20% și unele sondaje de opinie așa arătau. E clar că au obținut mai puțin decât se așteptau. De aici și o nemulțumire a liderilor partidului. Asta nu înseamnă că acel bazin pe care se bazează ei, de electorat naționalist pe care îl conving va rămâne în continuare la fel”, a afirmat Ion M. Ioniță într-o intervenție pentru Ziare.com.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Jurnalistul este de părere că AUR ar putea să reușească mobilizarea electoratului naționalist până la alegerile din toamnă.

„Acolo vor fi mize mai mari. Va fi miza guvernării, a Parlamentului, a președinției. Deci, întotdeauna, tipul acesta de electorat reacționează mai puternic la mizele la locale. Și aici au fost mize locale legate de primării, dar probabil că pentru ei este mult mai important parlamentul. Așa că este posibil ca acest electorat mai mare de 40% să fie țintă pentru alegerile următoare și partidul AUR, care folosește foarte bine rețelele de socializare, face campanie în teritoriu, să se mobilizeze mai mult acum pentru a atinge acest electorat, pe care îl are la dispoziție. Acum nu l-a atins în întregime.”, a mai spus analistul.

Ioniță subliniază că faptul că AUR nu a ajuns la tot electoratul său disponibil este „un eșec”. Chiar și așa, este de părere că, în comparație cu restul Europei, electoratul român a dat dovadă de maturitate.

„Au luat mai multe voturi, dar nu au luat atâtea voturi cât ar fi sperat. Dacă privim România în context european, și vedem cum extrema-dreapta în țări importante europene s-a clasat foarte bine și a dus la un cutremur politic major în Franța, putem spune că electoratul român a dat dovadă de maturitate”, spune Ioniță.

Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că în 2020, atunci când AUR a obținut primele rezultate electorale, era o stare de spirit propice, având în vedere pandemia și nemulțumirea publică, iar în condițiile de astăzi, era imposibil să obțină mai mult.

„Extrema-dreaptă nu a reușit. Localele au laminat-o, mai rău decât USR-ul. USR-ul a obținut ceva în 2020, a apărat în mare măsură ce a obținut și ceea ce nu luaseră deja PSD și PNL. Mai mult nu puteau realiza în condițiile date. PSD și PNL nu au luptat împotriva AUR și Șoșoacă, ci doar împotriva ADU. În condițiile acestea înseamnă că erau semnificativi și că erau riscanți”, a afirmat profesorul Pîrvulescu.

Acesta a subliniat că, comparativ cu performanța USR din 2020, era cu totul altă situație, USR fiind în alianță cu PNL. Totodată, era „o altă stare” de spirit în țară.

„Nu extrema dreaptă a fost problema. La europene, efectul localelor a fost în mare măsură diminuat de votul din Diaspora, care a fost mic, dar a fost important, 216.000 de voturi au dus-o pe Șoșoacă în Parlamentul European. Fără voturile din Diaspora nu ar fi ajuns niciodată în PE și a dat cel puțin încă un mandat lui Simion. Oricum, la 6 îl evaluam, dar e vorba de 5,04%, adică acolo chiar contau voturile acestea”, a mai spus Pîrvulescu.

Chiar și așa, spune politologul, în opinia sa, votul politic nu este cel de la europarlamentare, ci cel de la consiliile locale, iar atunci când AEP va finaliza centralizarea datelor, AUR va arăta mai bine în plan local.

În ceea ce privește cei 12 primari AUR aleși în localitățile mici din România, profesorul Cristian Pîrvulescu crede că aceștia au fost aleși mai mult pe persoană decât pe partid.

PSD este câștigătorul net al alegerilor locale. A obținut peste 40% din mandatele de primari din țară și are cinci consilii județene în plus față de 2020, luate de la colegii de alianță.

PNL a câștigat unul singur de la PSD, Botoșani, dar pierdut fiefuri importante în țară, cum ar fi Suceava lui Gheorghe Flutur. UDMR și-a conservat puterea.

AUR însă nu a progresat foarte mult la nivel local față de 2020, obținând conform datelor parțiale doar 29 de primării în orașe mici și comune, și câteva posturi de consilieri în țară.

Comparativ, în 2020, la doar 4 ani de la intrarea în Parlament, USR câștiga Timișoara, Câmpulung, Brașov și Bacău, precum și sectoarele 1 și 2 ale Capitalei și locuri importante în consilii.

Și la europarlamentare, în 2019, USR performa mai bine, deși intrase în conștiința publică de puțin timp. Astfel, USR-PLUS obținea 8 mandate de eurodeputați, cu un scor de aproximativ 22%, peste cel al PSD și puțin în urma PNL.

Donații dubioase ale unor candidați AUR cu venituri modeste, puși pe poziții neeligibile. „Ne întrebăm de unde provin aceşti bani”
Donații dubioase ale unor candidați AUR cu venituri modeste, puși pe poziții neeligibile. „Ne întrebăm de unde provin aceşti bani”
Expert Forum a lansat raportul final de observare a alegerilor locale și europarlamentare din 9 iunie. Documentul arată că sunt membri AUR care au candidat pe locuri neeligibile și au...
Iohannis tras la răspundere de USR după ce a lipsit la dineul șefilor de stat din NATO. "A mers în vacanţă la Neptun/Dispreţ faţă de români"
Iohannis tras la răspundere de USR după ce a lipsit la dineul șefilor de stat din NATO. "A mers în vacanţă la Neptun/Dispreţ faţă de români"
Absența lui Klaus Iohannis de la dineul şefilor de stat ale ţărilor membre NATO i-a deranjat pe cei de la USR, care au cerut miercuri, 17 iulie, ca președintele să explice public, fără...
#alegeri 2024 romania, #alegeri locale 2024, #alegeri europarlamentare, #aur, #USR , #alegeri 2024
  1. Iohannis tras la răspundere de USR după ce a lipsit la dineul șefilor de stat din NATO. "A mers în vacanţă la Neptun/Dispreţ faţă de români"
  2. Iohannis retrimite în Parlament Legea care îi obliga pe prosumatori să achiziționeze baterii de stocare
  3. Mureșan: „Ursula von der Leyen are întreaga susținere a PPE”. De ce voturi dispune pentru un nou mandat la șefia Comisiei VIDEO
  4. Dîncu: ”Ciolacu este foarte blând cu miniștrii”. Liderul PSD preconizează remanieri în această toamnă
  5. Iohannis ar putea intra în cursa pentru șefia Comisiei Europene, dacă Ursula von der Leyen nu obține voturile necesare SURSE
  6. Șoșoacă, primul discurs în Parlamentul European: ”Am băgat frica în ei”. Metsola i-a cerut de mai multe ori să încheie VIDEO
  7. Toți producătorii de energie din țară, băgați de urgență în ședință de ministrul Sebastian Burduja
  8. Conflict în PSD. Un fost secretar de stat îl acuză pe Claudiu Manda pentru demiterea sa din Guvern și pierderea funcției de viceprimar la Craiova: „M-a făcut magistral”
  9. Cine îi înlocuiește pe Gabriela Firea, Vasile Dîncu, Diana Șoșoacă și Claudiu Tîrziu în Senatul României
  10. Mircea Geoană la 5 ani de la desemnarea ca adjunct NATO: „Mă pregătesc cu ambiţie pentru următorul capitol al carierei mele”