Cum s-au schimbat în ultimii ani strategia și discursul USR. De la critici acide la adresa „vechii clase politice” la o alianță electorală cu aceasta

Miercuri, 10 Aprilie 2024, ora 03:00
4292 citiri
Cum s-au schimbat în ultimii ani strategia și discursul USR. De la critici acide la adresa „vechii clase politice” la o alianță electorală cu aceasta
FOTO: Facebook / USR

Uniunea Salvați România a apărut ca o alternativă anti-sistem pentru electoratul care nu se mai regăsea în mesajele partidelor clasice precum PSD sau PNL. S-a remarcat prin mesajul anti-corupție potențat de incendiul de la Colectiv și de protestele din 2017 față de Ordonanța 13, care au căpătat și un slogan foarte cunoscut – „Fără penali în funcții publice”.

Din 2016, partidul a crescut și a coagulat electorat în jurul său, reușind să obțină 43 de mandate de parlamentar în 2016, iar în 2019, prin alianța electorală cu partidul PLUS al lui Dacian Cioloș, a reușit să obțină și 8 mandate de europarlamentari.

În 2020 au venit și primele primării importante și au reușit să-și dubleze mandatele în Parlament, însă în tot acest timp formațiunea era măcinată de conflicte interne. A venit eșecul de la prezidențiale, „divorțul” de Dacian Cioloș și înlocuirea lui Dan Barna cu Cătălin Drulă la conducerea formațiunii.

Astăzi, USR este în Alianța Dreapta Unită cu PMP și Forța Dreptei, „vechea clasă politică” pe care au demonizat-o mai mereu în discursul public, iar din punct de vedere electoral par să se împiedice de AUR, care a preluat mesajul anti-sistem de la USR.

Politologul Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, este de părere că partidul nu mai este același cu cel fondat de Nicușor Dan în urmă cu 8 ani, iar tendințele neoliberale și antreprenoriale din partid au câștigat.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

„Numai numele mai este. Nu mai este același partid. În acești 8 ani care au trecut de la înființarea partidului s-a transformat dintr-o federație de platforme locale într-un partid care inițial a încercat să îmbine trei tendințe, iar într-un final s-a dovedit că acele trei tendințe nu erau compatibile. E vorba despre tendința ong-istică, tendința ecologistă și tendința antreprenorială. Cea care s-a impus, domnul Drulă este probă, e tendința antreprenorială, cu o viziune mai degrabă neoliberală în ceea ce privește economia, uneori cu mici excese libertariene, cu o menținere a atitudinii anti-sistem preluate preluată de la platformele civice, pe care au încercat să o modereze, dar nu a fost niciodată moderată”, a comentat Cristian Pîrvulescu pentru Ziare.com.

Profesorul Pîrvulescu spune că aceste tendințe ale USR au făcut ca o parte din electoratul partidului să migreze către AUR după 2020, precizând că direcția „anti-sistem cu discurs naționalist” este mult mai logică pentru public.

Politologul subliniază că USR și-a păstrat retorica anti-corupție însă a devenit mai conservator în discurs.

„Amintiți-vă că în 2018, sunt doar 6 ani de atunci, în mare măsură cu aceeași echipă, Barna era președinte, partidul a fost singurul care a luat o poziție tranșantă pro-europeană în ceea ce privește așa-zisul ‘Referendum pentru familie’. Astăzi sunt mult mai tăcuți pe problemele societale, dincolo de poziția absolut incredibilă pe care Lasconi a avut-o, total diferită de cea pe care partidul o avea în momentul în care a intrat în el.”, punctează acesta.

El este de părere că nu a existat o pierdere electorală a USR, dar nici o creștere, performanța partidului părând să depindă de niște stimuli din societate, în momente electorale cheie.

„Părerea mea este că electoratul USR nu a crescut, dar nici nu a scăzut. În 2019 a fost efectul de levier al referendumului și starea de spirit, plus campania care explică rezultatul extraordinar la locale, plus inexistența unui partid extremist. Voturile extremiste mergeau spre PSD, dar cum exista foarte multă nemulțumire, inclusiv pe varianta anticorupție, nu a funcționat discursul naționalist al PSD. Anti-corupția merge în continuare. Există o nemulțumire privind corupția. Și AUR folosește același limbaj. Gândiți-vă la formula pe care a folosit-o Băsescu și care este veche de 10 ani, cu Țepeș. Sigur, a fost punere în scenă pentru iubitorii de Cântarea României la Târgoviște”, spune acesta.

Profesorul Cristian Pîrvulescu a explicat că USR afișează o atitudine liberală, dar nu până la capăt, din punct de vedere societal, făcând referire la temele progresiste pe care „le este teamă” să le susțină public.

„Ce face diferența netă între USR și AUR este atitudinea clar liberală și pro-europeană. Liberală în sensul valorilor, dar nu până la capăt, au temeri în ceea ce privește asumarea liberalismului. Îl afișează, dar și ei cred că societatea românească este mult mai conservatoare decât e în realitate”, a completat politologul.

Profesorul Pîrvulescu spune că schimbarea de atitudine a USR față de „vechea clasă politică” este explicabilă, având în vedere că mulți din USR împărtășeau viziunea președintelui Băsescu, făcând referire la joncțiunea cu PMP.

„În ceea ce privește alianța cu PMP-ul. să știți că sunt mulți dintre cei care se află la USR astăzi dintre cei care au susținut viziunea lui Băsescu destul de clar, așa că nu este surprinzător ce se întâmplă. În ceea ce-l privește pe Ludovic Orban, au vrut să creeze impresia aceasta de unitate de dreapta. Vedeți, ei mai au o problemă, vor să fie de dreapta. Liberalismul nu este de dreapta, este de centru cu accente economice să le zicem de dreapta, dar cu anumite limite, ceea ce nu se întâmplă la USR”, a spus politologul.

Pîrvulescu precizează că unul dintre motivele rupturii de PLUS (n.r. actualul REPER) a fost faptul că USR nu a vrut să iasă din logica anti-sistem și să devină un partid cu „vocație guvernamentală”, așa cum sugerase vicepreședintele Dragoș Tudorache. Politologul a explicat faptul că USR crede că atitudinea anti-sistem, care presupune o schimbare radicală, le va aduce la un moment dat majoritatea.

„Au impresia că în 2019 au avut majoritate și le-a fost furată de către Iohannis. Ei chiar trăiesc cu iluzia asta. În felul acesta nu fac decât să meargă pe aceeași linie cu AUR. Este o atitudine de frondă, de atac împotriva instituțiilor, care pune sub semnul întrebării modul în care funcționează România în momentul de față. E un discurs politicianist foarte riscant. Electoratul lor acceptă un astfel de limbaj pentru că, în mare măsură, din punct de vedere social și economic se află în aceeași categorie.”, spune profesorul.

Cristian Pîrvulescu punctează faptul că USR a pierdut o parte din electoratul popular, pe care nu știe dacă îl va mai putea recupera.

„Alianța cu vechile partide dă senzația de unire la dreapta, dar să știți că, din următoare confruntare electorală, Orban să iasă mult mai întărit decât USR, pentru că liberalii care trec la Orban și intră în Alianța Dreapta Unită au organizații puternice care aduc voturi. Ludovic Orban nu a avut o zestre, dar a avut un sistem de relații în fostul său partid pe care le poate oricând folosi și atunci poate foarte bine să câștige din acest punct de vedere o poziție importantă. Nu cred că au calculat asta (n.r. USR) și în funcție de asta cred că se va decide candidatul la prezidențiale”, a conchis politologul.

În ceea ce privește candidatul la prezidențiale din partea Dreptei Unite, Cristian Pîrvulescu spune că acesta va fi ales dintre Cătălin Drulă (președintele USR) și Ludovic Orban (președintele Forța Dreptei).

USR a avut o evoluție similară cu cea pe care a avut-o AUR. Dacă AUR s-a ridicat pe atitudinea anti-sistem potențată de pandemie și de măsurile de protecție considerate de electoratul său abuzive, USR s-a ridicat în urma tragediei de la Colectiv, a fost catapultat de protestele împotriva Ordonanței 13 din 2017 și s-a menținut relevant prin atitudinea pe care a avut-o față de referendumul pentru familie din 2019.

Ambele partide s-au ridicat pe mișcări sociale, însă USR a pierdut din portanță odată cu trecerea timpului, în urma guvernării dezastruoase pe care a avut-o cu PNL și ieșirii premature din Guvern. Totodată, nu au mai existat evenimente sociale importante pe care să se muleze, precum cele care i-au crescut.

Sondajele arată același lucru. Tinerii par să prefere acum mesajul naționalist al AUR în detrimentul USR, partidul lui George Simion situându-se cu 16% pe primul loc în preferințele tinerilor între 18 și 35 de ani, pentru alegerile parlamentare.

USR este la egalitate cu PNL cu 14%, urmați de PSD 12% și S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, cu 5%.

De altfel, USR în alianță cu PMP și Forța Dreptei nu stă bine nici în intenția de vot pentru europarlamentare, unde sondajele îi dau pe locul 3, în spatele PSD-PNL și AUR.

Totodată, problemele în Justiție pe care le au foști miniștri USR, dar și primarul de la Sector 1, Clotilde Armand, pot afecta percepția electoratului în privința partidului care s-a consacrat prin lupta împotriva „penalilor”.

Quarterly Report - Editia 4

Ciolacu, reacții la dosarul de trafic de influență al lui Coldea: ”Nu se ține cont de culoarea politică”
Ciolacu, reacții la dosarul de trafic de influență al lui Coldea: ”Nu se ține cont de culoarea politică”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat sâmbătă, 25 mai, că, în opinia sa, sistemul de justiție funcționează în mandatul său. Reacția președintelui PSD vine după plasarea sub control...
Liderul UDMR cere explicații după ce PNL s-a aliat cu AUR la Satu Mare într-o campanie al cărei mesaj este "Să luptăm împotriva maghiarilor!"
Liderul UDMR cere explicații după ce PNL s-a aliat cu AUR la Satu Mare într-o campanie al cărei mesaj este "Să luptăm împotriva maghiarilor!"
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a cerut din nou o reacție publică din partea liberalilor cu privire la o alianța electorală din județul Satu Mare, vineri, 24 mai. Hunor spune că PNL și AUR...
#alegeri 2024, #USR, #forta dreptei, #coruptie, #catalin drula, #Dan Barna , #USR