Mișcarea îndrăzneață a președintelui Macron de a dizolva Adunarea Națională. Cât de dificilă este, comparativ, această procedură în România

Luni, 17 Iunie 2024, ora 03:40
5067 citiri
Mișcarea îndrăzneață a președintelui Macron de a dizolva Adunarea Națională. Cât de dificilă este, comparativ, această procedură în România
Președintele Franței, Emmanuel Macron FOTO Facebook

Alegerile europarlamentare din Franța, de pe 9 iunie, s-au soldat cu o victorie detașată a partidului de extremă-dreapta Rassemblement National (RN), aproximativ 31%, cel mai mare scor istoric al formațiunii. Comparativ, scorul partidului lui Emmanuel Macron a fost de sub 15%, în timp ce Partidul Socialist a luat 13,8%.

Dată fiind situația, președintele a luat decizia controversată de a dizolva Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului, astfel declanșând alegeri anticipate. Se pune problema dacă Macron a luat decizia corectă și dacă votul de la legislativele care au loc luna viitoare va fi în favoarea sa sau dacă mutarea va recula catastrofal.

Politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, spune că decizia lui Emmanuel Macron de a dizolva Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului Francez, era singura opțiune și că ar putea duce la o victorie a extremei-drepte.

„E o decizie care poate duce la o victorie a extremei drepte, dar, pe de altă parte, nu avea alternativă pentru că nu mai putea guverna în condițiile acestea. Nu este o decizie luată la nervi și imediat, pentru că succesul extremei-drepte era așteptat. Deja de două luni de zile Reuniunea Națională și Bardella erau la 30-32%, deci n-a fost niciun fel de surpriză și de asta a venit și răspunsul (n.r. lui Macron)”, a afirmat Cristian Pîrvulescu pentru Ziare.com

Politologul spune că extrema-dreaptă din Franța a fost și ea surprinsă de rezultatul de pe 9 iunie, dar că este posibil să nu obțină aceleași rezultate la alegerile interne.

„Extrema-dreaptă a fost puțin surprinsă, sigur, au fost pe primul loc, dar nu mă aștept să obțină aceleași rezultate. Stânga deja a anunțat că se va prezenta unită. Sunt cele mai rapide alegeri anticipate din istoria Franței, care a avut câteva. Alegerile anticipate se convoacă între 20 și 40 de zile de la data dizolvării Adunării Naționale”, spune profesorul Pîrvulescu.

Acesta a ținut să precizeze că Senatul din Parlamentul Franței continuă să funcționeze, acesta nefiind dizolvat.

„Sunt 20 de zile. Practic, toate candidaturile trebuie depuse până duminică (n.r. 16 iunie). Vă dați seama că este o întreagă problemă pentru partide cu campanie scurtă, cu primul tur de scrutin, al doilea pe 7. Va avea o altă fotografie, pentru că de data asta vor vota nu pentru a se răzbuna, ci pentru politică. Vor fi primii cei din extrema-dreaptă? Probabil. Vor avea 32 la sută? Greu de crezut”, a mai spus politologul.

Profesorul Cristian Pîrvulescu a precizat că și această mișcare este tot un fel de comasare, dar contează „înrădăcinarea locală”. „Se va vedea acum cât de înrădăcinate sunt aceste partide.”

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Cristian Pîrvulescu este de părere că, dacă extrema-dreapta ia sub 30% în alegerile anticipate, acest lucru poate fi considerat „o victorie amară”

Ușurința cu care se dizolvă Parlamentul în Franța, comparată cu procedura anevoioasă din România

Politologul a punctat și ușurința cu care în Franța, președintele poate dizolva Parlamentul doar cu consultarea președinților celor două camere.

Articolul 12 din Constituţia franceză prevede faptul că, „preşedintele Republicii poate, după consultarea premierului şi a preşedinţilor celor două camere ale parlamentului, să dizolve Adunarea naţională”, fapt care duce imediat la declanșarea alegerilor anticipate

Comparativ, conform Constituției României, președintele poate dizolva parlamentul (n.r. ambele camere) după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, doar dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

De asemenea, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

Atât România, cât și Franța, sunt republici semi-prezidențiale, România având valențe parlamentare, însă în România procedura de dizolvare este mult mai anevoioasă.

În istoria Franţei ultimilor 100 de ani, Adunarea naţională nu a fost dizolvată decât de 8 ori din care de 6 ori – inclusiv actuala – sub a 5-a Republică, instaurată în 1958. Ultima dizolvare a fost realizată în 1997, în mandatul președintelui Jacques Chirac, potrivit Rfi.

În România nu au fost niciodată organizate alegeri anticipate, deși s-a vorbit de-a lungul istoriei post-decembriste despre această opțiune în mai multe momente de criză politică.

Ultima dată, varianta alegerilor anticipate a fost discutată serios în spațiul public în perioada 2019-2020 când, după un vot de învestitură la limită pentru Guvernul Orban, PNL și-a asumat o guvernare de tranziție până la alegerile anticipate.

Strategia era justificată în contextul în care PSD era la pământ în sondaje, Klaus Iohannis tocmai câștigase al doilea mandat, iar PNL performase la europarlamentarele din 2019.

Problema era că PSD și partidele-satelit, ALDE și Pro România, dețineau majoritatea în parlament, iar PSD nu avea nicio intenție să intre în anticipate, având în vedere situația lor electorală. Într-un final, „visul” anticipatelor nu s-a mai materializat, fiind curmat complet de izbucnirea pandemiei.

Blocadă în Parlamentul European fața de extremiști. Grupurile lui Viktor Orbán și Marine Le Pen, ținute departe de posturile-cheie
Blocadă în Parlamentul European fața de extremiști. Grupurile lui Viktor Orbán și Marine Le Pen, ținute departe de posturile-cheie
Grupurile parlamentare de extremă-dreapta conduse de Viktor Orban și Marine Le Pen nu au reușit să obțină posturi de conducere în Parlamentul European, datorită alianței majorității...
Cum a dus Diana Șoșoacă circul din Parlamentul României la Bruxelles. Politicienii care ne-au făcut țara de râs în ultimii 17 ani
Cum a dus Diana Șoșoacă circul din Parlamentul României la Bruxelles. Politicienii care ne-au făcut țara de râs în ultimii 17 ani
Parlamentul European s-a confruntat joi, 18 iulie, cu o situație mai puțin obișnuită, deși extremiștii sunt prezenți de ceva timp la nivelul instituției europene. Diana Șoșoacă a făcut...
#alegeri anticipate franta, #Emmanuel Macron presedinte francez, #dizolvare parlament, #extrema dreapta , #alegeri Franta
  1. Comandantul militar al Ucrainei, din culise: Dezvăluie secrete despre armata lui Putin și cum o va învinge
  2. Rusia împarte cu inamicii Occidentului secretele armelor occidentale
  3. Cât le va cere Trump statelor NATO să aloce pentru apărare dacă se întoarce la Casa Albă
  4. Pe cine mizează ucrainenii pentru a-l convinge pe Donald Trump să-i sprijine în războiul contra lui Putin
  5. Un tren încărcat cu cărbune a deraiat în județul Vâlcea. Traficul pe linia ferată din zonă va fi reluat abia joi
  6. Detalii uluitoare despre atacul asupra lui Trump, dezvăluite de comisarul poliției statale din Pennsylvania
  7. Bărbat găsit înjunghiat în cel mai mare parc din Buzău. Polițiștii încearcă să afle ce s-a întâmplat
  8. Netanyahu, a patra oară în Congresul SUA: 7 octombrie ”este o ciocnire între barbarie și civilizație" / Protestatarii, ”idioții utili ai Iranului” / Mulțumiri lui Trump VIDEO
  9. Tânărul care a încercat să-l împuște pe Trump căutase informații despre asasinarea președintelui John F. Kennedy înainte de atac
  10. Moștenirea politică a lui Biden depinde de victoria Ucrainei asupra Rusiei, susține publicația Atlantic Council