Un procuror acuză dubla măsură prin care CSM organizează alegerile. „Mesajul meu este acela de decență, de a se renunța la tot soiul de orgolii”

Dublul standard de apreciere al Plenului CSM la alegerile din data de 19 iulie este în analiza Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce candidații procurori pentru calitatea membri în componența noului Consiliu n-au avut parte de același tratament precum colegii lor judecători, deși situațiile erau identice. Un procuror care candidează la un fotoliu din noua componență a CSM vrea să schimbe asta prin recursul pe care l-a depus la Instanța supremă.

„Mesajul meu este acela de decență, de a se renunța la tot soiul de orgolii și de a se pune legea mai presus de orice”, este fraza prin care procurorul Sorin Emil Flonta își sintetizează planurile în eventualitatea în care va câștiga alegerile și va face parte din noua componență a CSM.

Pentru a înțelege de ce procurorul s-a adresat Instanței supreme, trebuie să amintim pe scurt cum se desfășoară alegerile la CSM.

Cum Consiliul este garantul independenței magistraților, în componența lui trebuie să se regăsească judecători și procurori care provin din toate palierele sistemului judiciar.

În cazul judecătorilor, aceștia trebuie să fie reprezentați în CSM de la vârf (Înalta Curte), până la baza „piramidei”, adică judecătorie.

În cazul procurorilor, la fel, reprezentativitatea în CSM înseamnă câte un „trimis” de la Parchetul General, până la parchetele de pe lângă judecătorii.

Când spune legea că se organizează un al doilea tur al alegerilor CSM

Cum există o singură Înaltă Curte, 15 Curți de Apel, 51 de Tribunale și 177 de Judecătorii, „regulile jocului” pentru un fotoliu în CSM alocat fiecărui palier sunt concepute în așa fel încât dacă doi candidați de același „calibru” obțin un număr diferit de voturi din partea colegilor, dar nu ating majoritatea de 50+1 din totalul de 783 de votanți (adică peste 392), să poată formula contestație și să ceară refacerea alegerilor pe „felia” respectivă.

De exemplu, pentru funcția de reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale, „bătălia” se dă între procurorii Claudiu Sandu (204 voturi) și Sorin Emil Flonta (200) de voturi. Sorin Emil Flonta a contestat rezultatul și alegerile ar fi trebuit să se reia, însă Plenul CSM i-a respins contestația.

În cazul judecătorilor însă, tot din aceleași motive, Plenul CSM a admis contestațiile judecătorilor și a dispus organizarea unui al doilea tur, care se va desfășura în septembrie.

Acesta este motivul pentru care procurorul Sorin Emil Flonta a formulat recurs la ICCJ împotriva decizie Plenului CSM din data de 19 iulie.

Procuror: „Votul în CSM nu poate înfrânge principiul legalității”

„Am făcut acest demers judiciar, pe de-o parte, prin prisma faptului că în data de 19 iulie 2022 Plenul CSM a adoptat Hotărârea nr. 113 prin care situații juridice identice – vizând alegerea viitorilor membri ai Consiliului – au fost analizate și soluționate diametral opus. Pe de de altă parte, din motivarea acestei hotărâri sunt în exclusivitate în sensul admiterii contestației, însă mie personal, precum și colegului de la parchetele de pe lângă judecătorii ne-au fost respinse contestațiile pornindu-se de la faptul că voturile din csm au hotărât acesta. Eu am apreciat că este necesar să formulez contestație în fața Secției I Civile a ICCJ pornind de la ideea că votul în CSM, într-un organ colegial, nu poate înfrânge nici pe de parte principiul legalității. Există și argumente solide: dispozițiile legale în vigoare trimit la modalitatea de alegere a viitorilor membri CSM în condițiile existenței unei majorități în primul tur, în caz contrar fiind necesar a se efectua un al doilea tur de scrutin pentru a se desemna viitorul membru, acolo unde nu s-a obținut majoritate. Și eu mă aflu într-o astfel de situație. La parchetele de pe lângă judecătorii există o situație identică în comparație cu tribunalele, însă CSM a admis contestația colegului judecător deși era vorba despre aceeași situație sub aspect juridic, iar soluțiile au fost antagonice, ceea ce ridică semne serioase de îndoială”, a declarat pentru Ziare.com procurorul Sorin Emil Flonta.

Procurorul a invocat și o decizie a CCR, obligatorie pentru CSM, pe care o consideră ca fiind una care îi dă dreptate.

„Eu m-am raportat exclusiv la ceea ce s-a scris în conținutul Hotărârii 113 a Plenului CSM. Toate argumentele sunt în sensul admiterii contestațiilor, singurul motiv pentru care mi s-a respins contestația fost acela că nu s-a întrunit majoritatea. La mine a fost o majoritate fragilă, în sensul respingerii contestației – 10 voturi pentru respingerea contestației și 9 pentru admitere. Sigur că în cadrul contestației la ICCJ am invocate dispozițiile legale incidente. Este vorba de norma de trimitere: Articolul 16 alin. 3, care face să se aplice în condiții similare dispozițiile legale pentru alegerea tuturor membrilor CSM, indiferent de palier – și așa este și firesc să fie. Acești membri trebuie să se bucure de reprezentativitate, de legitimitate – or legitimitatea nu poate fi conferită decât prin obținerea unei majorități. Există și o decizie relevantă pe care am invocat-o, este vorba despre decizia CCR nr. 374/2016, o decizie de admitere a unor excepții de neconstituționalitate, în considerentele căreia se arată foarte clar că pentru toate palierele este necesar să se obțină majoritate din primul tur sau numărul cel mai mare de voturi în turul al doilea, indiferent de palierul judiciar unde se desfășoară aceste alegeri. Aceste decizii ale CCR de admitere sunt obligatorii inclusiv sub aspectul considerentelor”, a spus procurorul.

Care sunt normele Consiliul Judiciar European, „fratele mai mare” al CSM

Magistratul a arătat că CSM-ul ar trebui să aibă o abordare unitară, având în vedere că este vorba despre alegerile pentru viitorul Consiliu.

„O abordare diferențiată nu face altceva decât să arunce însăși credibilitatea CSM ca instituție care girează aceste alegeri într-o zonă în care nu se dorește aceasta. Dar pentru argumente care țin exclusiv de legalitatea procedurii și de echitate, normele trebuie să fie interpretate cu aceeași măsură pentru toate palierele judiciare. Dar acesta este atributul judecătorilor supremi, pe care i-am sesizat. Astăzi, 27 iulie, s-a admis conexarea și s-a făcut un prim pas în sensul reunirii a două dintre cauzele cu care Instanța supremă a fost sesizată. Mai sunt colegi de-ai mei care au făcut același demers juridic și cred că ar trebui să fie o abordare unitară. Aș mai dori să adaug că există și argumente suplimentare care țin de exigențele pe care le trasează Consiliul Judiciar European și este bine să se știe că Româna prin CSM a aderat la acest consiliu. Or, normele europene impun exact același lucru: un mecanism identic de alegere a viitorilor membri ai Consiliului Judiciar European, echivalentul Consiliului Superior al Magistraturii, pe toate palierele, cu recomandarea să existe o reprezentativitate cât mai largă la alegerea acestora, pentru că doar așa se poate garanta acea legitimitate despre care eu vorbeam”, a spus procurorul Sorin Emil Flonta.

Ce planuri are procurorul Sorin Emil Flonta pentru viitorul CSM

Întrebat ce planuri are dacă va reuși să ajungă în CSM – Secția pentru procurori, magistratul a răspuns:

„Atribuțiile multiple pe care CSM le are pe diverse paliere necesită o întrebuințare din partea tuturor membrilor care vor fi aleși în viitorul Consiliu, astfel că eu consider că e nevoie de un efort conjugat, dar în primul rând trebuie abordate temele temele de discuție astfel încât să se traseze o imagine coerentă a acestui organ colegial. O lipsă de coerență ne afectează în planul credibilității instituționale, dar și în planul a ceea ce instituțiile europene se așteaptă de la CSM. În mod evident, voi face eforturi pentru coeziune și pentru abordarea tuturor temelor de interes. (…) Cu siguranță și noul CSM se va confrunta cu o serie de provocări profesionale și acestea trebuie să fie abordare cu maximă responsabilitate. Mesajul meu este acela de decență, de a se renunța la tot soiul de orgolii și de a se pune legea mai presus de orice, astfel încât și sub aspectul imaginii să avem o abordare coerentă, care să fie oarecum în consonanță și cu așteptările societății civile”.

Mazăre a contestat decizia instanței de a-i refuza eliberarea condiționată. Peste câte luni poate reveni cu o nouă cerere

Fostul primar al Constanţei Radu Mazăre a contestat decizia Judecătoriei Sectorului 4 de respingere a liberării condiţionate. În cazul în care această hotărâre nu se va schimba la...

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...