Punctul de cotitură în urcușul extremiștilor din Parlamentul European. Ce a alimentat cel mai mult nemulțumirea electoratului

Luni, 10 Iunie 2024, ora 21:50
3045 citiri
Punctul de cotitură în urcușul extremiștilor din Parlamentul European. Ce a alimentat cel mai mult nemulțumirea electoratului
Fermierii, afectați de directivele stricte privind reducerea poluării, s-au simțit abandonați, alimentând astfel ascensiunea extremismului în multe state membre. FOTO Colaj Canva Pro

Rezultatele alegerilor europarlamentare din 9 iunie 2024 au fost puternic influențate de nemulțumirile fermierilor europeni, care s-au opus vehement politicilor verzi impuse de UE. Pe fondul creșterii prețurilor și al crizelor economice recente, partidele de extremă dreapta au câștigat teren cu o viteză galopantă, în mare parte și pe spinarea reacțiilor la Pactul Verde European.

Fermierii, afectați de directivele stricte privind reducerea poluării, s-au simțit abandonați, alimentând astfel ascensiunea extremismului în multe state membre. La orizont ar putea exista și compromisuri pentru echilibrarea decalajelor dintre politicile agricole și cele de climă, însă rămâne de văzut cum vor dialoga noile tabere care se concretizează zilele acestea în noul Legislativ european.

Arancha González Laya, economistă și fostă ministră de externe în guvernul Sanchez din Spania între 2020 și 2021, explica în ziua alegerilor europarlamentare la France 24 că fiecare scrutin pentru alegerea Parlamentului European din ultimele decenii a fost dominat de o anumită temă care a guvernat decizia electoratului. În timpul ultimului scrutin din 2019, de exemplu, Europa trăia o criză a identității în urma plecării iminente a Marii Britanii din blocul comunitar (plecare oficială care a avut loc pe 1 februarie 2020, cu câteva săptămâni înainte de instaurarea primelor carantine pe fondul viitoarei pandemii de COVID-19). Discuții despre posibila ieșire a Italiei dacă economia Marii Britanii va fi stabilă în 5 ani de la Brexit sau chiar despre o posibilă distanțare a Germaniei și Franței pluteau în aer la momentul respectiv.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Cu toate acestea, pandemia, războiul din Ucraina și toate efectele geopolitice și economice atrase de cele două încercări grele aduse de istoria recentă au redesenat complet tema pentru alegerile de duminică. Ascensiunea partidelor ultra-conservatoare și de extremă dreapta în Parlamentul European a declanșat o criză politică în Franța și a condus la reflecții critice în Germania. În Franța, partidul de extremă dreapta, Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, a câștigat votul popular cu 31,5%, cel mai bun rezultat obținut vreodată într-un vot național determinându-l astfel pe președintele Emmanuel Macron să dizolve parlamentul francez, urmând să se organizeze alegeri anticipate în Parlamentul francez pe 30 iunie

În Germania, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut un loc istoric pe locul al doilea, devansând Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz. E important de menționat că Partidul Popular European (PPE), reprezentând centrul-dreapta, rămâne cel mai mare grup din Parlamentul European, cu 25,42% din voturi, ceea ce îi oferă încă o poziție puternică, dar nu complet sigură pentru ca Ursula von der Leyen să câștige un al doilea mandat ca președinte al Comisiei Europene. Grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) a obținut 19,03%, iar Renew Europe a obținut 10,97% din voturi. Verzii au scăzut dramatic în preferințele de vot.

Ce s-a întâmplat în sânul politicilor europene în ultimii cinci ani

În ultimii cinci ani, liderii Uniunii Europene au încercat să transforme blocul de 27 de țări într-un lider global al schimbărilor climatice, sugera New York Times în ajunul alegerilor. Parlamentarii centriști sau de centru dreapta din PPE și Renew mai ales au consfințit prin lege un obiectiv ambițios de reducere a emisiilor care încălzesc planeta cu 90% până în 2040. Prin Pactul Verde, au stabilit termenul limită pentru 2035 pentru vânzările de mașini noi consumatoare de combustibil. Au extins prețul pe care industriile trebuie să-l plătească pentru emiterea gazelor cu efect de seră și au adoptat directive care s-au tradus în legislativele țărilor membre în legi foarte neprietenoase cu fermierii, într-un climat copleșit de inflație, de o criză acerbă pe piața muncii, un sentiment puternic de nesiguranță având în vedere războiul din Ucraina și pe spatele unei crize energetice care abia a început vag să se tempereze.

Politicile macromonetare dure din ultimul an și jumătate, care abia au reușit să tempereze inflația galopantă accentuată masiv pe filieră germană, după ce gazul rusesc a lăsat economia unuia dintre cele mai puternice state europene în restriște, generând o frustrare generalizată cu privire la creșterea prețurilor. La finalul anului 2023, grupurile de fermieri au luat cu asalt capitalele europene pentru a protesta împotriva propunerilor de limitare a poluării din agricultură, mișcări care s-au lăsat cu proteste violente și chiar cu un pas în spate făcut de Strasbourg pe politici agricole, ca o concesie pentru agricultori.

„Vorbim, în cazul fermierilor europeni, de fermieri relativ mici care sunt buni la ceea ce fac”, explica Alan Matthews, profesor pensionat de politică agricolă europeană la Trinity College din Dublin pentru postul american de știri NPR. „Dar acum le cerem să fie – pe lângă faptul că sunt fermieri și, bineînțeles, manageri financiari – să fie și ecologiști, conservatori ai naturii”, spune Matthews. „Ei trebuie să știe cum își impactează emisiile de gaze cu efect de seră. Deci, există o gamă întreagă de obligații suplimentare, cerințe, dacă vreți, pe care le cerem fermierilor să le îndeplinească.”

Fermierii au reclamat atunci și rezultatele devastatoare pentru agricultura europeană aduse de inițiativa „Solidarity Lanes" gândită să faciliteze conectivitatea UE-Ucraina pentru exporturile de cereale, prin sprijinirea (și scutirea de taxe vamale) a exporturilor ucrainene afectate de războiul cu Rusia.

Gândirea parlamentarilor europeni pare să fi fost plasată într-o viziune pe termen lung, de bună credință, dar care a reușit să alieneze puternic oamenii de rând, participanții activi la economia statelor care finanțează strategiile născute la Bruxelles și Strasbourg.

Reacțiile virulente din statele membre înainte de alegeri care au potențat discursul extremist „salvator” în fața „verzilor” de la Bruxelles

În Spania, una dintre țările UE cele mai afectate de schimbările climatice, partidul de extremă dreapta Vox s-a opus politicilor legate de Pactul Ecologic, definindu-le drept „fanatism climatic în detrimentul fermierilor și crescătorilor de animale europeni”. Ei neagă, de asemenea, că oamenii cauzează schimbările climatice și doresc să anuleze regulile de mediu recente, potrivit relatărilor Euronews din timpul scrutinului european.

O analiză recentă realizată de Italian Climate Network a arătat că italienii nu au negat în această perioadă problema schimbării climatice din lume, însă au blamat puternic costurile tranziției energetice, în special prin vocea unor partide precum Lega și Frații Italiei. Mai mult, în Germania, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta a fost criticat de partidul Verzilor al lui Terry Reintke pentru ceea ce ei descriu drept încercări de a dilua Pactul Verde ca răspuns la valul de proteste ale fermierilor. Reintke și-a prezentat astfel partidul ca antidotul împotriva politicilor „de dreapta, autoritare”. „Cetățenii au de ales dacă doresc să aibă o majoritate mai de dreapta în Parlamentul European, potențial având forțe autoritare, de extremă dreapta, influențând programul Comisiei Europene... sau dacă doresc să aibă politici progresiste, orientate spre viitor,” a declarat Reintke pentru Euronews.

În Suedia, țara natală a activistei de mediu Greta Thunberg și considerată mult timp un pionier în lupta împotriva schimbărilor climatice, guvernul, susținut de democrații de extremă dreapta din Suedia, a fost criticat pentru încetinirea și adoptarea politicilor care ar putea crește emisiile, conform Consiliului Suedez pentru Politici Climatice.

Practic, deși Eurobarometrul Eurostat a arătat în mai că peste trei sferturi dintre europeni rămân profund îngrijorați de efectele directe ale problemelor de mediu asupra vieții lor de zi cu zi și a sănătății, circa 84% cred totuși că legile de mediu ale UE sunt cruciale pentru protejarea mediului din țara lor. Cu toate acestea, costul vieții, falimentele și blocajele birocratice venite prin cadrul legislativ menit să conserve zonele verzi din parcelele agricole, concurența imbatabilă a importurilor ucrainene și, practic, buzunarele mai ușoare ale oamenilor au atras deschiderea către o încetinire a avansului impus de Parlament și Comisie și, inadvertent, rezultatele îngrijorătoare ale votului de duminică.

Ce urmează pentru fermierii europeni și pentru Pactul Verde în legislatura care se formează în prezent

Noul Parlament European este probabil să respingă mai ferm agenda de agricultură verde și se confruntă cu provocarea de a reforma Politica Agricolă Comună (PAC), postulează POLITICO într-o analiză la rece asupra posibilelor urmări pentru politicile verzi ale Parlamentului European în noua sa formă, decisă weekendul trecut. Practic, astfel de analize premergătoare votului arată și că rezultatele nu au fost un șoc neapărat pentru economiști și presa europeană.

Comisia pentru Agricultură (AGRI) din ultimul Parlament European a fost cunoscută pentru orientarea sa conservatoare, mai ales în comparație cu Comisia pentru Mediu (ENVI), cele două entități având conflicte pe tema strategiei UE pentru agricultură verde, Farm to Fork. AGRI a fost, de asemenea, puternic pro-agricultori, în mare parte datorită numărului mare de fermieri care au servit-o.

„Nu va exista o coaliție viabilă de centru-stânga, liberală, verde care să poată asigura adoptarea unor legi precum legea de restaurare a naturii”, a declarat un membru AGRI pentru POLITICO, ceea ce a fost și confirmat prin votul de duminică. Considerând scăderea drastică în parlament a verzilor, un cvorum vădit orientat spre dreapta va supraveghea bugetul UE de 387 de miliarde de euro pentru agricultură, explică sursa citată. O schimbare spre dreapta va confirma o tendință existentă: înlocuirea Pactului Verde cu un „Acord Agricol”. La această voce s-a alăturat chiar Dacian Cioloș, care a reprezentat România în Parlamentul European în ultimele legislaturi și a ocupat și funcția de comisar european pentru agricultură. „Ar trebui să regândim complet modelul actual de sprijin pentru agricultura europeană, introducând în ecuație venitul fermierilor, producția de alimente și gestionarea resurselor naturale”. Liberalul Dacian Cioloș a subliniat necesitatea „integrării progresive a sectorului agroalimentar ucrainean în piața europeană” în următorul mandat. În colțul conservator, parlamentarii europeni cred că negocierile pentru următoarea reformă a PAC ar trebui să se conformeze cu schimbările acceptate luna trecută. „Pentru a simplifica, a încuraja și a nu pedepsi”, a declarat pentru sursa citată Anne Sander (PPE).

Astfel, având în vedere deplasarea puternică de la interesul economic al agricultorilor către scopurile pe termen lung de echilibrare climatică, o nouă tendință ar putea fi de a încerca un compromis. În lumina protestelor fermierilor de anul acesta, măsurile pentru o agricultură verde vor avansa doar dacă fermierii pot fi stimulați să le adopte. Mai exact, ar putea apărea mai multe măsuri voluntare bazate pe recompense și mai puține obligații.

Cu toate acestea, în contextul condițiilor meteorologice extreme tot mai frecvente, agenda climatică și de mediu nu va dispărea. Emisiile din agricultură vor trebui abordate cumva, în ciuda rezistenței din partea lobby-urilor agricole, având în vedere calculele de reducere a emisiilor în termen de mai puțin de două decenii. Așa cum a punctat europarlamentarul PPE Annie Sander, un „Adevărat Acord Agricol” trebuie să restabilească încrederea fermierilor europeni în sistem, în timp ce deciziile pe termen scurt luate strict cu scopul câștigării unui electorat mai puternic riscă să slăbească efectele legislației agricole, dăunând chiar fermierilor pe termen lung. Rămâne de văzut cum se va putea negocia acest compromis între noile voci care se ridică în cadrul Legislativului European și cei care au menținut fortul în ultimii ani (precum PPE, S&D sau Renew).

Când va fi gata prima "dronă românească". Noi detalii oferite de ministrul Economiei
Când va fi gata prima "dronă românească". Noi detalii oferite de ministrul Economiei
Tema de proiectare pentru "drona românească" ar urma să fie gata până la sfârșitul verii, a anunțat vineri, 21 iunie, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Oprea....
Ce poate însemna pentru România o schimbare de viziune energetică la nivelul UE: "Nu este o veste rea"
Ce poate însemna pentru România o schimbare de viziune energetică la nivelul UE: "Nu este o veste rea"
Alegerile europene care s-au încheiat duminică, 9 iunie, aduc 720 de parlamentari europeni la Bruxelles. Negocierile pentru formarea unei majorități și desemnarea conducerii Comisiei Europene...
#alegeri europarlamentare 2024, #partid extrema dreapta, #AfD, #Marine Le Pen, #pactul verde, #agricultura, #proteste fermieri , #agricultura
  1. Dezvăluire surprinzătoare: 57% dintre angajații britanici se bazează pe inteligența artificială pentru a face față volumului de muncă
  2. Logitech lansează Keys-To-Go 2, o tastatură wireless ultra-portabilă. Prețul pentru care o puteți obține
  3. Românii, exasperați de sistemul de reciclare. "Tot proiectul e doar o scumpire de 50 bani. Te plimbi din magazin în magazin până găsești unul funcțional…"
  4. Netflix vrea să le ofere utilizatorilor un abonament gratuit. Cum va funcționa
  5. Cum se poate reseta Google Wallet pe un dispozitiv Android. Tutorial rapid, fără dureri de cap
  6. LeTV revine pe piață cu noul model 4G: L10. Ce știe să facă smartphone-ul
  7. Google integrează inteligența artificială Gemini în Gmail. Cum îi va ajuta pe utilizatori
  8. Scene erotice pe pagina de Facebook a unei mănăstiri din Bucovina. Hackerii au preluat ”controlul” FOTO +18
  9. Endoscopie acasă, fără durere și gata în doar câteva minute. A apărut roboțelul care pot fi înghițit de pacienți
  10. Banii trimiși acasă de diaspora la nivel global au crescut de șapte ori în ultimii 20 de ani. Ce țări au încasat cele mai mari remitențe