Măsurile de austeritate pe care le-ar putea lua viitorul guvern, din 2025. FMI-ul „bântuie" România: „Avem cel mai mare deficit bugetar din istorie"

După alegerile parlamentare, perspectivele economice ale României sunt mai degrabă îngrijorătoare. Profesorul de macroeconomie Mircea Coșea și analistul economic Adrian Negrescu au analizat întreg contextul pentru Ziare.com.

Până la desfășurarea unei eventuale crize, România se va confrunta cu o problemă de credibilitate în plan extern, din cauza instabilității, generată de votul fragmentat, e de părere Mircea Coșea.

„Lunile următoare vor fi foarte complicate. Vor fi negocieri multe, dure (n.r. - pentru formarea viitorului guvern). Vor fi 30-40 de zile, poate un trimestru. România nu va putea să se manifeste ca o economie stabilizată, ca o economie capabilă, să mențină legături de atractivitate pentru capital străin, pentru că nu este clar ce se va întâmpla. România va pierde imagine, iar toate investițiile străine se vor bloca, pentru că vor aștepta să vadă ce se va întâmpla în România. Deja spiritul publicațiilor occidentale nu este favorabil României. Se vorbește în presa străină chiar despre faptul că suveraniștii au câștigat și că nu se știe exact în ce direcție se va îndrepta România, în contextul alegerii noului președinte", a mai precizat Coșea.

În acest context, scenariul deprecierii leului stă în picioare, avertizează profesorul de economie.

„În contextul actual, de instabilitate, există în România un factor care ar putea menține stabilitate, Banca Națională a României (BNR), Mugur Isărescu. Dacă nu se menține leul, dacă se trece peste pragul psihologic al leului, atunci va fi jale. O depreciere a leului înseamnă o creștere a prețurilor, a importurilor - pentru că noi importăm mult, înseamnă destabilizarea credibilității, o creștere a dobânzilor la credite. Este esențial ca leul să rămână stabil. Este o speranță pe care eu o am de la Banca Națională", a opinat expertul.

Profesorul universitar se așteaptă ca din 2025 să fie majorate taxele și impozitele. Mai mult decât atât, pe fondul problemelor economice, România ar putea ajunge să solicite împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional (FMI), care automat, va cere impunerea de măsuri austere, din partea Guvernului.

„Probabil că se va merge într-o direcție absolut inevitabilă, aceea a creșterii unor impozite și taxe. Nu atât de apocaliptic, cum spun unii. Nu vor fi creșteri importante, dar aceste creșteri vor exista. Probabil că se va continua și activitatea de creditare externă, de împrumuturi, prin clasicul împrumut și prin titluri de stat, pentru că există un adevăr pe care orice tip de guvernare și de președinte nu-l poate ignora: România nu se poate autofinanța și asta se vede prin deficitele pe care le avem: deficitul balanței comerciale, deficitul bugetar și mai ales, deficitul contului curent.

Noi ne împrumutăm și utilizăm fondurile europene pentru finanțarea economiei, a plăților pe care statul le face. Dacă acest lucru nu se va mai putea face, doamne ferește, atunci cei care vor veni la guvernare vor trebui să găsească finanțarea în altă parte. Asta înseamnă ori FMI, dar finanțarea ar fi insuficientă, ori se vor uita la alte puteri economice, care sunt cei din zona Asia-Pacific: China, mai puțin Rusia, pentru că e sărăcită. Relația României cu Uniunea Europeană este esențială, de acolo trăim, asta trebuie să fie clar pentru toată lumea și nu trebuie să avem deraieri, pentru că va fi foarte greu", a mai precizat Coșea.

Profesorul de economie susține că partidele care vor ajunge la guvernare, vor trebui să facă restructurări și totodată, să aducă specialiști în funcții-cheie.

„Există această posibilitate (n.r. - restructurări, concedieri). Planul fiscal pe șapte ani (n.r. - semnat cu Comisia Europeană) ne cere o reducere a cheltuielilor fiscale. Apoi, există această posibilitate ca în guvernul care se va forma, ar putea intra niște partide care solicită așa ceva. De exemplu, USR-ul. Comitele, agenții, vor fi supuse, probabil, unor proceduri de restructurare. Totodată, am și rezerve că se va întâmpla așa ceva pentru că oricine va veni la guvernare are nevoie de o susținere politică. Susținerea politică o dă bazinul electoral, format din personalul de buget, personalul birocratic al guvernului - evident, nu vorbesc despre educație, sănătate, ordine publică. Mă refer la instituțiile birocratice ale guvernului, unde lefurile sunt sigure, s-au mărit și mențin consumul la un anumit nivel, deci e greu să faci niște mișcări. Vor fi mișcări, dar cred că destul de puține.

Populația a arătat că dorește o schimbare, iar această schimbare trebuie făcută astfel încât partidele care au câștigat, să aibă o altă viziune asupra guvernării, adică o guvernare care să aibă în componență specialiști, tehnicieni. Trebuie să se renunțe la abordarea politicianistă ce presupune aducerea în guvern o unor persoane care nu au pregătirea necesară, care nu știu despre ce e vorba, care greșesc concepția de guvernare. Domnul de la Finanțe (n.r. - ministrul Boloș), al liberalilor, este probabil una dintre explicațiile căderii PNL. Politica sa de alimentare a bugetului prin inflație, de asuprire a sectorului productiv, a mediului de afaceri, sigur că a nemulțumit. Sper să existe o guvernare bazată pe tehnicieni" a declarat profesorul universitar.

În plus, o altă măsură ce trebuie implementată este reorganizarea administrativ-teritorială, avertizează Coșea.

„Ceea ce e necesar să se facă și cred că va începe să se facă, este reorganizarea administrativ-teritorială. Aici este important de văzut dacă UDMR va intra la guvernare. Această reorganizare administrativ-teritorială are niște sensibilități din partea UDMR, deci va trebui să fie consultat", a declarat profesorul de economie.

„Cel mai mare deficit bugetar din istoria României"

Analistul economic Adrian Negrescu susține, de asemenea, că noul guvern trebuie să-și asume de urgență, măsuri economice, în contextul în care turbulențele economice sunt din ce în ce mai puternice.

„În primul rând, să reducă cheltuielile publice, pentru a scădea deficitul bugetar, cel mai mare din istoria României, 27 de miliarde de euro. Apoi, să facă tot ce poate pentru a aduna mai mulți bani în economie, în condițiile în care măsurile stabilite la nivelul Ministerului de Finanțe nu au avut efectul scontat. În al treilea rând, să ia măsuri pentru a vinde participații la companiile de stat, sedii, clădiri, tot ceea ce mai deține statul, pentru a aduna bani la buget, pentru că acordul pe care noi l-am semnat cu Comisia Europeană săptămâna trecută și avizat de Bruxelles prevede o reducere semnificativă a deficitului bugetar, care nu poate fi făcută decât prin măsuri drastice, mai ales de reducere a cheltuielilor publice. De exemplu, vânzarea celebrei vile din Aviatorilor, cred că ar fi o soluție excelentă, care ar putea reprezenta un simbol al faptului că statul strânge cureaua și că nu mai trăiește în luxul contrastant cu situația în care se află populația", a declarat Negrescu.

Mai devreme sau mai târziu, guvernul va fi nevoit să facă restructurări, a precizat analistul economic.

„Restructurarea e absolut esențială, indiferent de cine va decide. Din punctul meu de vedere, problema se pune dacă se vor face restructurări, cu cine va pune în aplicare aceste restructurări de cheltuieli publice. Sper că de data asta să avem niște specialiști la Palatul Victoria, niște oameni cu expertiză și experiență în economie mai ales, care să fie capabili prin studii de impact, discuții cu oameni de afaceri, cu sindicatele, cu toți cei implicați, să ia niște măsuri care să ajute, nu să îngroape economia. Ne-am obișnuit în ultimii ani să vedem numai măsuri cu caracter electoral, fără studii de impact, care au bulversat și mai mult mediul economic.

Și mai sper ca politicienii să nu mai folosească împrumutul public drept soluție universală la problemele statului român. Anul acesta am împrumutat cea mai mare sumă din istorie într-un an de zile, 47 de miliarde de euro, iar datoria publică se apropie de 900 de miliarde de lei. Deci nu mai e timp să ne împrumutăm, trebuie să ne facem curățenie în casă, iar acest lucru nu poate fi făcut decât de oameni capabili să facă reforme. Cu oameni care au fost în cabinetul Ciolacu, la Muncă, la Economie, la Agricultură, mă tem că situația economică se va agrava", a mai transmis analistul economic.

În urma alegerilor parlamentare de duminică, 1 decembrie, PSD și-a adjudecat statutul de lider în opțiunile românilor, cu 22% din totalul voturilor. AUR a înregistrat - 18%, PNL - 14%, USR - 12%, SOS - 8%, POT - 6%, UDMR - 6%.

Planul României de a reduce deficitul, aprobat de UE. Ministru: „Putem investi 450 de miliarde de lei în următorii trei ani”

Miniștri de economie și finanțe din statele membre ale UE au aprobat marți, 21 ianuarie, planul bugetar-structural al României, a anunțat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și...

Speranțele ministrului Finanțelor la Bruxelles. Reuniune importantă pentru România. „Eliminăm riscul suspendării fondurilor europene”

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, participă marți, 21 ianuarie, la o reuniune a structurii de specialitate a Consiliului Uniunii Europene în care se va discuta și planul României de a...