Cresc datoriile României din cauza haosului politic. Cum a reacționat piața după parlamentare

Rezultatele surprinzătoare de la primul tur al alegerilor prezidențiale au luat piața de credit pe nepregătite. Investitorii au reacționat la știrile venite din România și cer dobânzi mai mari de la Finanțe pentru a finanța datoria statului. Deși rezultatele de la alegerile legislative de duminică, 1 decembrie, par să fi calmat întrucâtva piața, cruciale sunt rezultatele finale pentru Cotroceni.

După primul tur de prezidențiale, piețele au reacționat imediat, împingând în sus costul de îndatorare al României. Randamentul obligațiunilor pe zece ani a crescut, de la 7,11% pe an în miercurea dinaintea alegerilor, la un vârf al ultimului an și jumătate de 7,53% pe an, luni, 25 noiembrie.

„Rezultatele de săptămâna trecută au supus piețele unui șoc și reacția lor s-a văzut luni. Însă, după votul de ieri, atâta timp cât se vede că va rămâne o majoritate pro-europeană a Parlamentului, vedem cumva o creștere a încrederii în economia românească. Nivelurile sunt mai jos decât erau acum o săptămână pentru că mai avem un tur de alegeri. În funcție de rezultatul de atunci, vedem efectele finale”, a explicat pentru Ziare.com analistul Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.

Luni, după numărarea voturilor de la parlamentare, randamentul obligațiunilor pe 10 ani a coborât la 7,23% pe an. Situația este mai calmă, dar nu liniștită în totalitate, adaugă Codirlașu.

Randamentul reprezintă dobânda pe care guvernul o plătește anual investitorilor care împrumută statul pe 10 ani. Creșterea acestei rate înseamnă, în practică, scumpirea finanțărilor pe care statul încearcă să le atragă în viitor. Randamentul pe 10 ani este și o măsură a încrederii pe care o au investitorii în sănătatea economiei.

Importanța imediată a alegerilor pentru piețe

În România, alegerile parlamentare au mai multă greutate decât scrutinul pentru șeful statului; parlamentarii propun și adoptă legile și dau Guvernul. La rândul său, printre alte atribuții ale Executivului se numără elaborarea proiectului de buget de stat și de buget al asigurărilor sociale, care trebuie aprobate de Parlament. Odată ce acestea sunt aprobate, statul poate face plăți. Totuși președintele joacă un rol în nominalizarea unui premier și poate respinge propuneri de prim-ministru, ceea ce poate duce inclusiv la dizolvarea legislaturii.

Cu alte cuvinte, șocul dat de ascensiunea rapidă a candidatului independent Călin Georgescu, care pune sub semnul întrebării parcursul internațional de până acum al României, nu poate fi complet aplanat de rezultatele de la alegerile parlamentare. La scrutinul legislativ, formațiunile de extremă dreaptă au obținut în jur de 32,5% din voturi, iar primele calcule rezultă că ar avea în jur de 34% din locurile din Camera Deputaților și 35% din cele din Senat.

Alegerile vin într-un context complicat pentru România. Actualul Guvern a propus un plan pe 7 ani, din care măsurile concrete lipsesc în mare parte, pentru reducerea deficitului bugetar. Următorii decidenți vor trebui să gestioneze măsuri de reducere a cheltuielilor sau creșteri de taxe pentru a suplimenta veniturile bugetare, iar consensul din partea partidelor din vechea legislatură indică mai degrabă limitarea cheltuielilor. În același timp, inflația din România rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, la fel și ratele de dobândă ale Băncii Naționale a României.

De ce sunt importante cifrele din piață

Pentru a-și finanța cheltuielile, statele emit obligațiuni - titluri de datorie care îi îndreptățesc pe cei care împrumută statul să își primească banii înapoi după o perioadă fixă, la care se adaugă o plată anuală, în baza ratei de cupon. Câștigurile oferite de astfel de împrumuturi sunt considerate sigure de investitori, pentru că statele sunt bun-platnice, dar prețul pe care țările îl plătesc variază în funcție de mulți factori, printre care inflația, rata dobânzii de referință și contextul economic general.

Aproape toate statele lumii au nevoie să se împrumute pentru investiții sau pentru a-și onora obligațiile de plată imediate. Nivelul datoriilor în multe dintre statele dezvoltate și în curs de dezvoltare a crescut în ultima perioadă, mai ales pe fondul nevoilor de repornire economică generate de pandemia de coronavirus și, pentru o parte a statelor, de războiul Rusiei cu Ucraina și criza energetică pe care conflictul a provocat-o.

În Uniunea Europeană, Comisia pune condiția ca datoria publică să nu depășească 60% din produsul intern brut, în timp ce deficitul bugetar, trebuie să rămână sub 3% din PIB. România este în procedură de deficit excesiv, ceea ce forțează statul să ia măsuri pentru diminuarea acestuia. Cu o datorie publică de 51,1% din PIB la finalul celui de-al doilea trimestru, România este în a doua jumătate a clasamentului european, sub media blocului comunitar, de 81,5%, conform Eurostat. Totuși, nivelul actual va crește cu siguranță, deoarece deficitul, preconizat la 7,9% din PIB la final de an, se va adăuga la datoria existentă.

Toate acestea se traduc într-o scumpire a finanțării și o creștere efectivă a datoriei. „Randamentul de acum de pe piață va fi și costul viitor de finanțare. Atunci, dacă există emisiuni viitoare, ele vor fi finanțate la acel cost, după ce vedem cum arată randamentul de pe piață”, a mai spus Codirlașu.

Dobânzile la care statul reușește să atrag bani au crescut imediat, arată datele de la BNR. O ofertă de obligațiuni în valoare de 500 de milioane de lei a fost adjudecată la un randament mediu de 7,15% pe an la licitația între bănci, deși rata de cupon oferită de stat la început era 6,75%. Pachetul de obligațiuni are o maturitate de 10 ani și 5 luni. O altă emisiune de 500 de milioane de lei, cu data de redeschidere 4 decembrie și maturitate reziduală de 4 ani și 5 luni, a fost adjudecată la un randament mediu de 7,17%.

În decembrie, statul plănuiește să împrumute 5 miliarde de lei prin emitere de obligațiuni, la care se pot adăuga 600 de milioane de lei în sesiuni necompetitive.

Titlurile de stat pe 10 ani: Între avantaje și dezavantaje. „Ne-am îndepărtat și mai mult de statele celelalte” VIDEO

Având în vedere că nivelul actual al dobânzii pe 10 ani depășește creșterea nominală a PIB, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR) explică, într-un interviu acordat...

Economistul-șef al BNR ne spune cum ar putea scădea dobânzile. „Și publicul ar trebui să recunoască că anul trecut salariile bugetare au crescut cu două cifre” VIDEO

În contextul unui necesar brut de finanțare de peste 230 de miliarde de lei în 2025, agravarea primei de risc și a deficitului bugetar ar putea fi ținute în frâu de guvern printr-o reformă...