Viitorul Guvern și banii de pensii și salarii, marile provocări ale următorului Parlament. Alegerile legislative au fost puse în umbră de cele prezidențiale. Ce partide sunt pe listă

În mai puțin de o săptămână, pe 1 Decembrie, de Ziua Națională, românii sunt așteptați din nou la urne pentru a alege viitorul Parlament.

La ultimele alegeri parlamentare au votat aproape 6 milioane de români. PSD a luat cele mai multe mandate, urmat de PNL, USR-PLUS și AUR. Și UDMR a trecut de pragul electoral, iar alte partide au luat sub 5 la sută și nu au intrat în Parlament.

Rezultatele din 2020 Camera Deputaților

PSD - (1.705.777 voturi) - 28,90 %

PNL - (1.486.401 voturi) - 25,19%

USR PLUS - (906.962 voturi) - 15,37%

AUR - (535.828 voturi) - 9,08%

UDMR - (339.030 voturi) - 5,74%

Rezultatele din 2020 Senat

PSD - (1.732.276 voturi) - 29,32%

PNL - (1.511.225 voturi) - 25,58%

USR PLUS - (936.862 voturi) - 15,86%

AUR - (541.935 voturi) - 9,17%

UDMR - (348.262 voturi) - 5,89%

Din PNL s-a rupt Forța Dreptei, iar din USR Reper. În Senat sunt 136 de mandate și 330 în Camera Deputaților.

În 2024, s-au înscris 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale, potrivit informațiilor de pe parlamentare2024.bec.ro. PSD are cei mai mulți candidați înscriși pe liste, 636, urmat de S.O.S. România, cu 636, PNL, 630, AUR, 621, Forța Dreptei, 619, Uniunea Democrată Maghiară din România, 596 şi Uniunea Salvaţi România cu 589 candidaţi.

Intenţia de vot la alegerile parlamentare

Un sondaj recent, publicat cu aproximativ două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, arată că suveraniștii ar prinde teren în Parlament.

Întrebare: Pe data de 1 Decembrie se vor organiza alegeri parlamentare. Dvs. cu ce partide ați vota dintre următoarele?

Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur la vot (81.7% din total eşantion, eroare 3.3%), 31.1% dintre alegători ar vota cu PSD, 20.7% cu AUR, 16.2% cu PNL, 12.7% cu USR, 5.9% pentru SOS România. UDMR ar obţine 4.5%, REPER – 2.6%, Partidul Drept – 1.2%, PER – 1.2%, FD – 1.1% şi Partidul SENS – 1%. 0.5% dintre alegători spun că ar vota un independent, iar 1.3% alt partid.

Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un partid din listă şi declară că vin sigur la vot (58.1% din total eşantion, eroare 3.9%), 30.7% dintre alegători ar vota cu PSD, 21.2% cu AUR, 15.4% cu PNL, 12.8% cu USR, 5.3% pentru SOS România. UDMR ar obţine 4.7%, REPER – 3.1%, Partidul Drept – 1%, PER – 0.8%, FD – 1.3% şi Partidul SENS – 1.1%. 0.6% dintre respondenţi spun că ar vota un independent, iar 2% alt partid.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al ESOMAR, la comanda cotidianului Libertatea. Datele au fost culese în perioada 7-12 noiembrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Ce are de făcut Parlamentul

Viitorii parlamentari ai României vor fi votați pe 1 decembrie pentru următorii patru ani. Parlamentul este puterea legislativă, care propune și adoptă legi.

Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, potrivit legii.

Noul Parlament va vota viitorul premier și guvern, propus de viitorul președinte, ales dintre Elena Lasconi și Călin Georgescu.

În plus, legislativul va avea de votat și amendat și legea bugetului de stat pe 2025. În anii trecuți, bugetul era votat până la finalul lunii decembrie. Bugetul de stat va cuprinde banii de pensii, salarii și tot ce ține de finanțele țării. Provocarea va fi bugetul pe un deficit bugetar crescut. În ultima perioadă s-a vorbit în spațiul public inclusiv despre creșterea unor taxe și impozite.

Parlamentul numește de asemenea, la propunerea preşedintelui, directorii serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii, dar și Avocatul Poporului.

Alte atribuții

• declararea mobilizării totale sau parţiale;
• declararea stării de război;
• suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
• aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
• examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

Polonia nu vrea ca "statele ostile să interfereze în mod făţiş" ca în România și Republica Moldova. Posturi TV pe lista de importanță strategică

Polonia a decis includerea a două posturi de televiziune pe lista companiilor de importanță strategică. Anunțul a fost făcut miercuri, 11 decembrie, de premierul Donald Tusk, care a subliniat...

USR anunță că are 19 senatori și 40 de deputați în noul Parlament. Câți dintre ei sunt la primul mandat și care sunt "veteranii"

USR anunţă că, după alegerile parlamentare din 1 decembrie, USR are 19 senatori şi 40 de deputaţi în noul Parlament. Dintre cei 59 de parlamentari noi, 24 sunt la primul mandat. Potrivit...