Partidele din România au mai multe calcule de făcut privind voturile pe care le pot obține la alegeri, prezența electoratului fiind influențată de variabile ca: data alegerilor, sărbători sau chiar vremea. Experții cred că desemnarea datei de 1 decembrie pentru scrutinul parlamentarelor avantajează direct partidele mari.
Alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 decembrie, la o săptămână distanță, între scrutinul pentru turul întâi al prezidențialelor și cel pentru turul al doilea al cursei pentru Cotroceni. Dat fiind calendarul, în spațiul public a fost vehiculată inclusiv anularea unor evenimente de pe 1 decembrie, însă informațiile au fost negate. Cert este însă că prezența la vot va fi influențată și de Ziua Națională.
Prezența la votul pentru parlamentare din 2020 a fost cea mai scăzută din istoria post-decembristă, de 33,3%, interesul pentru acest scrutin fiind mai scăzut în general.
„Sunt mulți factori care pot contribui, inclusiv vremea”, a explicat redactorul-șef Historia, Ion M. Ioniță, pentru Ziare.com, fiind însă de părere că „s-ar putea ca ziua națională să fie favorabilă votului”.
Analistul politic crede că, dat fiind actualul calendar, „vor fi avantajate partidele care au candidați în turul doi”, iar anul acesta „cine va intra în turul doi va avea influență asupra partidelor lor pentru că vor tracta partidele. Inevitabil se va întâmpla acest lucru, ei vor funcționa ca locomotive pentru partid”.
„În mod clar votul pentru alegerile prezidențiale aduce mai mult interes și mai ales turul al doilea al prezidențialelor. De data asta avem de-a face cu un vot într-o zi de sărbătoare, într-o duminică. Nu putem să știm cât de mare va fi impactul zilei naționale asupra votului, mai ales că înainte este votul pentru primul tur al prezidențialelor și urmează peste o săptămână turul al doilea al prezidențialelor, deci și alegerile parlamentare se încadrează în acest pachet prezidențial, care este evident că va atrage atenția și asupra alegerilor parlamentare, care vor avea loc la mijloc. Este o situație nouă”, a mai subliniat Ion M. Ioniță.
Sociologul Ionaș Vladimir a subliniat că, dat fiind că turul I va avea loc înainte, va exista „și o demobilizare a celor care nu vor reuși să ajungă în turul doi (n. r. – partidele candidaților care nu ajung în turul doi)”.
Sociologul a admis însă că există riscul unei prezențe scăzute, turul I fiind capabil să influențeze și prezidențialele în cazul creării unei emoții negative. „Ne aducem aminte că la ultimele alegeri parlamentare am avut cea mai scăzută prezență, undeva în jurul a 30 de procente. Putem să doborâm acest record negativ. Evident, depinde de cum va arăta perioada de până la alegeri, dacă se va crea vreo emoție negativă, cine vor fi candidații care ajung în turul doi”, a mai explicat Ionaș Vladimir.
Politologul Cristian Părvulescu a explicat că o prezență scăzută ar veni în favoarea partidelor politice mari. „Problema este că nu este o zi oarecare, este 1 decembrie și o campanie foarte naționalistă poate să ducă la un fel de vot revanșard”, a subliniat politologul Cristian Pîrvulescu, punctând că „prezența va depinde foarte mult de campanie, de rezultatul primului scrutin la prezidențiale, care va influența direct alegerile parlamentare, deci inclusiv prezența”.
Politologul a mai subliniat că totul va depinde de evoluțiile campaniei, existând riscul unui vot naționalist împotriva sistemului. „Există posibilitatea ca votul acesta anti-sistem, de opoziție față de partidele actuale, de asemenea, să joace un rol important. Mă aștept să existe o serie de evenimente care să întărească tendința naționalistă a votului, care favorizează extrema dreaptă (n. r. - partidele extremiste)”, a mai explicat Cristian Pîrvulescu.