Care sunt principalele variante de Guvern după rezultatele de la parlamentare. Este posibil scenariul alegerilor anticipate?

Rezultatele alegerilor parlamentare arată o victorie a PSD, cu peste 22% din procente și cu un AUR în ascensiune, care ar putea trece de 20% după redistribuire. PNL și USR au performat modest, cu 14, respectiv 12%. UDMR a reușit din nou să treacă de pragul electoral, cu aproximativ 6,4%, însă noutățile sunt două partide extremiste: SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT).

Partidul Dianei Șoșoacă a luat 7,7%, iar POT, partid care l-ar fi susținut pe Călin Georgescu, a luat 6,3%. Cu un scor cumulat, care după redistribuire ar putea urca spre 40%, forțele extremiste din Parlament nu pot forma un guvern, însă de partea cealaltă, a „forțelor democratice”, sunt posibile mai multe configurații de guvern.

Toate variantele discutate pentru formarea guvernului sunt însă sub rezerva turului al doilea al alegerilor prezidențiale, în contextul în care viitorul președinte al României va negocia cu partidele formarea unui cabinet și poate refuza variantele oferite.

Guvern de uniune națională pro-democratic (PSD-PNL-USR-UDMR)

Astfel, există variante pro-democratice de guvernare, în care PSD, PNL, USR și UDMR să formeze o majoritate mare în Parlament, cu un guvern mixt. Procentele partidelor vor crește, oricum, în urma redistribuirii.

Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL a anunțat deja, duminică, 1 decembrie, în seara alegerilor, că partidul său este dispus să participe la o alianță de guvernare, în contextul în care Parlamentul este „pulverizat”.

În ceea ce privește USR, ar putea exista reticențe din partea acestora în a guverna cu PSD, dar și oarecare rezerve în privința PNL, având în vedere că ultima guvernare PNL-USR s-a terminat prematur.

De partea cealaltă, PSD a vorbit chiar și în campanie despre continuarea colaborării pentru stabilitate cu PNL, și după alegeri, însă discuțiile aveau loc în contextul în care Marcel Ciolacu ar fi intrat în turul al doilea și ar fi avut șanse să câștige cu George Simion. Planurile au fost însă date peste cap de intrarea lui Călin Georgescu și a Elenei Lasconi în turul doi.

De altfel, Marcel Ciolacu a declarat, la un moment dat, că Ilie Bolojan, actualul lider liberal, ar fi fost o variantă bună de premier. Același lucru l-a declarat și Elena Lasconi.

Cert este că PSD este esențial pentru a forma o majoritate fără suveraniști, în contextul în care social-democrații au obținut cele mai multe voturi.

Guvern cu majoritate fragilă, dar cu USR în opoziție alături de extremiști

Un alt scenariu este acela în care PSD, PNL și UDMR ar forma guvern, alătură de minoritățile naționale, care au undeva la 5,7% în Parlament, însă asta ar însemna ca USR să rămână pe dinafară, în opoziție, iar simpla ieșire a UDMR sau a minorităților naționale din coaliție ar putea destabiliza complet guvernul.

Istoria a arătat că UDMR pot destabiliza scena politică dacă nu le mai convin termenii stabiliți în coaliție.

Totodată, minoritățile naționale s-au arătat de-a lungul timpului împărțite, când vine vorba de susținerea sau demiterea unui guvern prin moțiune de cenzură.

Guvern minoritar cu susținere parlamentară (trei variante)

În contextul în care un guvern de uniune cu patru partide ar fi greu de gestionat, iar certurile ar putea măcina din interior o eventuală coaliție, având în vedere declarațiile acide din campanie între PSD și PNL și între PSD și USR, se poate ajunge și la varianta unui guvern minoritar cu susținere din partea unui partid important care să nu intre la guvernare, din diverse motive.

Deloc de neglijat în acest context este grupul minorităților naționale, care poate face diferența pentru susținerea guvernului.

PSD nu a anunțat încă pe cine, sau dacă va susține, pe vreunul dintre candidații la alegerile prezidențiale în turul al doilea. Un eventual refuz de a o susține pe Elena Lasconi din partea-social democraților i-ar putea înrăi și mai mult pe USR-iști.

Astfel, se poate face o coaliție de guvernare cu PSD, UDMR și unul dintre partidele mari (PNL sau USR), iar, partidul care rămâne pe dinafară, sau nu vrea să intre la guvernare, din diverse motive, poate susține guvernul din Parlament și să-i acorde votul de încredere.

De asemenea, se poate, în teorie, forma și un guvern PNL-USR-UDMR cu susținerea PSD din Parlament, însă este greu de crezut că social-democrații, care au luat cel mai mare scor în alegeri, vor accepta un guvern din care să nu facă parte.

Guvern mixt cu extremiști

Având în vedere scorul obținut de PSD și AUR, se pot purta discuții între cele două partide pentru formarea unei majorități parlamentare, eventual prin cooptarea unui al treilea partid mai mic. Aici se pot alătura SOS sau POT, sau se poate pondera coaliția cu minorități.

Este greu de crezut, având în vedere atitudinile AUR față de comunitatea maghiară, că poate fi cooptat UDMR într-o astfel de formulă de guvernare.

Din nou, însă, este foarte important cine va fi la Cotroceni în momentul formării guvernului, pentru că Elena Lasconi ar putea refuza o astfel de variantă, iar Călin Georgescu ar putea accepta fără niciun protest un guvern mixt social-democrat-extremist.

Problema este că SOS și Diana Șoșoacă s-au certat de foarte multe ori cu AUR și George Simion și o eventuală colaborare cu SOS nu ar garanta pe o perioadă nedeterminată stabilitatea guvernului.

Soluția de sacrificiu: alegeri anticipate

Președintele României poate să dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai după respingerea a cel puțin două solicitări de investitură.

Chiar și așa, ca să scape de pericolul anticipatelor și să-și păstreze mandatele, parlamentarii ar putea vota un Guvern, în cel de-al doisprezecelea ceas.

„S-ar putea să fim pentru prima dată în ipostaza realistă de a avea alegeri anticipate. Fie acum, pentru că s-ar putea să nu poată forma un guvern de două ori, și atunci să se fac anticipate, fie pe parcursul mandatului”, spune politologul George Jiglău.

Acesta subliniază faptul că Parlamentul este foarte fragmentat și este relativ greu de întrevăzut o majoritate stabilă.

„Pentru că sunt cele trei partide extremiste la 35%, probabil, cu redistribuirea urcă spre 40%, să vedem. Atunci, plaja pentru formarea unei majorități care să și funcționeze coerent e destul de redusă”, a completat el.

Politologul consideră însă că PSD se găsește în fața unei decizii: să ia calea pro-democrație și pro-europeană și să facă parte sau să susțină un guvern democratic, sau să intre la guvernare cu suveraniștii, variantă care este mai probabilă, în opinia sa.

„În orice caz, nu e o situație fericită, dată fiind instabilitatea pe care putem să o vedem înainte”, spune Jiglău.

Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Călin Georgescu, vehiculase la un moment dat varianta unui guvern de tehnocrați, însă această variantă s-a dovedit în trecut ineficientă, fără o susținere parlamentară puternică.

Cum ar arăta distribuția procentelor și a mandatelor în Parlamentul României:

Poate demisia lui Klaus Iohannis sǎ detensioneze societatea? Cum alimentează PSD-PNL-UDMR popularitatea lui Georgescu

Una dintre temele protestelor de zilele trecute a fost demiterea președintelui Klaus Iohannis, a cărui prelungire de mandat prin interpretarea Constituției a declanșat ample dezbateri în...

Partidele comuniste sunt legale în România. Prioritățile stabilite de nostalgici: „O nouă treaptă de progres şi civilizaţie”

Comunismul, socialismul, respectiv extremismul de stânga încă seduc electoratul în Europa. În România chiar există astfel de partide, care promovează idealurile din vremea lui Dej și a lui...